Proverbe

Posted on

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z


  • A aduce apă după ce s-a stins focul. (Despre ajutor venit prea târziu)
  • A aduna nuiele pentru spinarea sa. (A-și face singur rău)
  • A ajunge cuțitul la os. (Orice răbdare are un sfârșit)
  • A alerga după ciolan. (după ce e mai bun)
  • A arăta pumnul sub batistă. (Amenințare îmbrăcată în cuvinte frumoase)
  • A arde pe cineva. (A bate, a pedepsi)
  • A arunca găina moartă în curtea vecinului. (Dovadă de lașitate, fugă de răspundere)
  • A auzit clopotul, dar nu știe de la ce bisericǎ.
  • A avea ac de cojocul cuiva. (Amenințare spusă cuiva care se încăpățâneză)
  • A avea de-a face cu cineva. (Amenințare)
  • A avea mai mult noroc decât minte. (despre avantaje obținute întâmplător)
  • A avea un of la inimă.
  • A băga mâna în foc pentru cineva. (despre argumente în favoarea cuiva)
  • A băga pe cineva la sapă. (a îl lăsa fără bani)
  • A bate apa-n piuă. (despre activitate fără rost)
  • A bate calul care trage. (A fi nedrept)
  • A bate capul. (A sâcâi pe cineva cu vorba)
  • A bate fierul cât e cald. (despre intervenția în timp util)
  • A bate găina cu lanțul.
  • A bate la ochi. (Un lucru îndoielnic)
  • A bate toba în tot satul. (A duce o vorbă de la unul la altul)
  • A călca pe bec. (A fi găsit vinovat)
  • A căuta pete-n soare. (despre intenția fermă de a învinovăți pe cineva)
  • A cânta cuiva în strună. (A întări convingerea cuiva, fără opinie proprie)
  • A căra apă cu ciurul. (A face un lucru inutil)
  • Aceași Mărie cu altă pălărie. (La même Janette autrement coifé)
  • A da bir cu fugiții.(A pleca în mod rușinos)
  • A da ortul popii. (A muri)
  • A da peste noroc.
  • A da portocale la porci. (a risipi fără rost)
  • A da una "în numele Tatălui". (A lovi cu putere)
  • A despica firul în patru. (A analiza, exagerând, un lucru)
  • A duce cu preșul. (A păcăli)
  • A dispărut de parcă l-a-nghițit pământul. (despre pierdere a contactului cu cineva)
  • A face bortă în apă. (despre lucruri neadecvate, sau imposibile)
  • A face cinste. (A da de băut)
  • A face cruce în tavan. (De bucurie)
  • A face cuiva hatârul. (A împlini dorința)
  • A face cuiva ochi dulci. (A linguși)
  • A face cum îl taie capul. (despre soluții/rezolvări găsite fără plan)
  • A face din cal măgar și din țânțar armăsar. (A exagera)
  • A face ochi dulci cuiva.
  • A face pe cineva cu ou și cu oțet. (A face cuiva morală foarte aspră)
  • A face pe cineva de două parale.(A face cuiva morală foarte aspră)
  • A face treaba în doi peri. (A lucra de mântuială)
  • A face umbră pământului degeaba. (Un om fără rost)
  • A face un bine înseamnă a-și bate cuie în talpă. (despre ajutor cu urmări nedorite pentu autor)
  • A fi cu ochii în patru. (A fi foarte atent la ceva primejdios)
  • A fi doar un pic însărcinată, nu se poate.
  • A fi pe drojdie (cu banii). A fi la limită (cu banii)
  • A fi învățat până la genunchiul broaștei. (lipsă de școală, de învățătură)
  • A fi piele și os. (A fi foarte slab)
  • A fi prins cu cioara vopsită. (Încercare nereușită de a înșela pe cineva)
  • A i se face urechile ca la măgar. (a asculta cu atenție un secret, a trage cu urechea)
  • A i se urâ cu binele. (Cineva care caută gâlceavă)
  • A împăca capra cu varza. (Două lucruri incompatibile)
  • A înghițit gălușca și a tăcut chitic. (despre imputări justificate și acceptate)
  • A îngrășa porcu în ajun de Crăciun. (A se pregăti pentru ceva în ultimul moment)
  • A lăsa pe cineva cu vorba-n gură. (Semn de dispreț)
  • A lăsa baltå un lucru. (A părăsi (o lucrare etc.), a lăsa ceva neterminat)
  • A lua partea leului. (a face împărțire nedreaptă, avantajoasă pentru sine)
  • A lua plasă (A fi păcălit)
  • A luat-o la măsea. (S-a îmbătat)
  • A lucra din plin. (Repede și cu spor)
  • A mânca coliva cuiva. (Amenințare)
  • A nimerit-o ca nuca-n perete. (despre gafe, lucruri nepotrivit făcute)
  • A nu face față. (Ceva care depășește capacitatea cuiva)
  • A nu vedea pădurea din cauza copacilor. (despre neconsiderare a unui lucru important, din cauze minore)
  • A păli pe cineva. (A lovi)
  • A peria pe cineva. (A linguși)
  • A pica din senin. (Pe neașteptate, surprinzător)
  • A pierde vremea de pomană. (A irosi timpul în zadar)
  • A pleca câine surd la vânătoare. (Nepregătit pentru o acțiune)
  • A pleca la vânătoare fără pușcă. (despre pregătire nefăcută sau insuficientă)
  • A plecat cu grabă și s-a-ntâlnit cu zăbavă. (despre acțiuni, fără rost întârziate)
  • A prinde cu mâța-n sac. (A dezvălui o minciună, un furt)
  • A pune bețe-n roate. (A pune piedici cuiva)
  • A pune carul înaintea boilor. (A face treaba pe dos)
  • A pune paie pe foc. (A înteți o ceartă)
  • A pune țara la cale. (O discuție lungă și fără rost)
  • A purta de la Ana la Caiafa. (A duce cu vorba)
  • A rânji fasolea. (peiorativ – Cineva care râde necuviincios)
  • A se culca odată cu găinile. (Devreme)
  • A se da de ceasul morții. (A fi obsedat la maximum de un gând)
  • A se da de ceasul morții. (A se strădui în zadar)
  • A se da de gol. (A-și dezvălui o intenție ascunsă)
  • A se da peste cap pentru a face un lucru. (depre ambiția unei intenții)
  • A se dezbrăca de caracter. (A-și pierde cumpătul și trece la vorbe/fapte urâte)
  • A se face că plouă. (se face că a uitat ce s-a întâmplat)
  • A se face luntre și punte. (A face tot posibilul)
  • A se juca cu focul. (A întreprinde ceva periculos)
  • A se lăsa pe tânjeală. (A se lenevi)
  • A se uita ca curca în fântână.
  • A se uita ca curca-n crăci.
  • A se uita ca la soare. (a venera pe cineva)
  • A se uita ca mâța-n calendar. (despre lipsa de idei potrivite)
  • A se uita ca pisica în calendar. (idem)
  • A se umfla în pene. (A fi îngâmfat, arogant)
  • A sări în ochi. (Un lucru cert)
  • A sări peste cal. (a exagera)
  • A schimba apa, aerul și fraierul.
  • A scoate ceva din pământ, din piatră seacă. (A face rost de un lucru ca printr-o minune)
  • A scoate-o din pământ, din iarbă verde. (A minți, a argumenta neașteptat)
  • A sta călare pe noroc. (despre șanse survenite)
  • A sta cu banii la saltea. (Cineva care e zgârcit)
  • A sta cu burta la soare. (a se relaxa exagerat)
  • A sta cu burta pe carte. (a învăța, studia insistent)
  • A sta cu un ochi la slănină și cu altul la făină. (despre indecizie în fața unor opțiuni)
  • A strica orzul pe gâște. (A da cuiva (ceva), care nu prețuiește ce i se dă)
  • A strica prietenia cu cineva. (despre schimbare (negativa) de atitudine)
  • A trage la șaibă. (Muncă grea și monotonă de zi cu zi)
  • A trăncăni vrute și nevrute. (a pălăvrăgi)
  • A trecut baba cu colacii. (A ezita să întreprindă oportun ceva favorabil)
  • A uita de la mână până la gură. (despre uituci)
  • A umbla cu capul in nori. (Visător, fără socoteală)
  • A umbla cu cioara vopsită. (A minți, a încerca să înșele)
  • A umbla hai-hui. (mers fără rost)
  • A vedea negru înaintea ochilor. (De mânie, de supărare)
  • A vedea roșu înaintea ochilor. (Mânie)
  • A vedea stele verzi. (durere, în urma unei lovituri)
  • A veni pe nepusă masă. (Pe neașteptate)
  • Avocatul cap de are, iar la cal niște picioare.
  • A vorbi cu tâlc. (Cu subînțeles)
  • A vorbi în doi peri. (A vorbi aiurea)
  • A vorbi între patru ochi. (Ceva secret)
  • A zburat puiu cu ața. (A pierde ocazia)
  • Adevărul este întotdeauna la mijloc. (despre precauție în acceptarea argumentărilor părților)
  • Adevărul iese la suprafață ca untdelemnul deasupra apei. (adevărul învinge întotdeauna)
  • Adevărul se spune la despărțire.
  • Adevărul stă scris printre rânduri. (despre semnificații ascunse în spatele cuvintelor)
  • A-i fi frică și de umbra sa. (teamă exagerată în ceea ce se întreprinde)
  • Ai ales, pân-ai cules. (O alegere târzie și proastă între opțiuni)
  • Ai carte, ai parte. (despre necesitatea și avantajele educării)
  • Ai, dai, n-ai. Ia nu da, să vezi cum ai. (despre dăruiri nejustificate)
  • Ai dat-o cotită. (Ai făcut o gafă, ai spus o prostie)
  • Ai pus degetul unde mă doare. (În discuție s-a atins un lucru esențial)
  • Ajunge o măciucă la un car cu oale. (despre tendința de a pedepsi, critica exagerat)
  • A-nțărcat bălaia. (Când nu se mai vrea să fie ajutat cineva care nu merită)
  • Apa trece, pietrele rămân. (Necazurile trec și totul rămâne ca-nainte)
  • Arde casa și el cu luleaua "Dă-mi un foc". (Cineva care vine cu pretenții minore într-o împrejurare mult mai importantă)
  • Arde satul și baba se piaptănă.
  • Are balta pește. (Cineva care este îndestulat)
  • Are limba despicată. (E șiret ca un șarpe)
  • Are limba înveninată. (care vorbește de rău)
  • Are minte de găină. (E fraier, ușor de păcălit)
  • Are o potcoavă și-i mai trebuie trei și calul. (despre disproporție între ceea ce s-a și ceea ce mai este de făcut )
  • Are o zi lucrătoare și una sărbătoare. (care mai mult se odihnește)
  • Are spor la treabă. (Cineva harnic, lucrează repede)
  • Are suflet de câine.
  • Ascultă și nu te mânia, ca să te poți îndrepta. (despre calm în corectarea greșelilor)
  • Așa e când e să se ducă de râpă. (Un lucru sortit să nu reușească)
  • Așchia nu sare departe de trunchi. (despre calități sau defecte aparent sau vizibil moștenite)
  • A-și băga mințile-n cap. (A-și îndreapta purtarea)
  • A-și bate singur cuie-n talpă. (A-și crea necazuri)
  • A-și da arama pe față. (A-și dezvălui intenții rele)
  • A-și da cu părerea.
  • A-și da în petic. (A-și da pe față, fără voie, anumite cusururi)
  • A-și da în petic. (A spune/face un lucru nepotrivit)
  • A-și face singur bube-n cap.
  • A-și ieși din fire. (A se supăra, a-și pierde cumpătul)
  • A-și înghiți cuvintele. (A fi surprins)

B

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

  • Bacșișul este inclus dar nu este exclus.
  • Ba e albă, ba e neagră. (Cineva care încearcă să mintă)
  • Bagi pe dracu’n casă cu dracu și nu-l poți scoate cu suta de arhierei.
  • Banii fac bani și păduchii tot păduchi.
  • Banul e ochiul dracului.
  • Banul e o mică roată ce-nvârtește lumea toată.
  • Banul face din om neom.
  • Banul la ban trage.
  • Bănuțul face leuțul.
  • Bărbierul învață meseria pe capul proștilor.
  • Barca cât este de veche tot mai trece-odată iazul/ Baba cât e de bătrână tot ar mai sări pârleazul (Păstorel Teodoreanu)
  • Bătaia e ruptă din rai. (Se spune despre educația copiilor)
  • Bătaia la copii e ca buruiana de leac / e ruptă din rai. (Demodat)
  • Bătrânețe haine grele, cum să fac să scap de ele.
  • Bătrânețile nu vin singure, ci cu multe nevoi.
  • Beleaua stă pe capul omului ca păduchii pe câine.
  • Binefacerile făcute altora nu trebuie reamintite.
  • Bine faci, bine găsești.
  • Binele ce-l faci cuiva, ți-l întoarce vremea care vine.
  • Boala intră cu carul și iese pe urechea acului.
  • Boală lungă – moarte sigură! (Un lucru cu care te chinuiești îndelung e sortit să nu reușească)
  • Bogatul nu crede săracului și sătulul nu crede flămândului.
  • Brânză bună în burduf de câine. (Un om inteligent, dar care nu-și face cinste)
  • Buba cap nu face până nu se coace. (despre răul care se vede doar la efect)
  • Bucuria trece repede, dar durerea nu se uită.
  • Bucuria zboară, durerea înconjoară.
  • Bună ziua ți-am dat, belea mi-am căpătat.
  • Burta plină nu învață bine.
  • Buturuga mică răstoarnă carul mare.

C

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

  • Capra bese și oaia trage rușinea.
  • Capra e plină de râie dar umblă cu coada in sus.
  • Capra sare masa, iada sare casa. (Cineva care imitând, exagerează)
  • Capul plecat, sabia nu-l taie (dar cu umilință lanțul încovoaie).
  • Cască ochii la tocmeală, iar nu după ce te-nșeală. (despre prevedere)
  • Caută bătaia cu lumânarea. (Se spune la copii, unul ce deranjează)
  • Căile Domnului sunt necunoscute. (Soarta, bat-o vina)
  • Căpățână cinci oca. (Se spune cuiva încăpățânat)
  • Câinele care latră nu mușcă. (despre răutate mult trâmbițată)
  • Câinele fuge de zburătură nu de îmbucătură.
  • Câinele moare de drum lung și prostul de grija altuia.
  • Câinii latră, caravana trece.
  • Călătorului îi stă bine cu drumul. (Să nu zăbovești când întreprinzi ceva)
  • Calicia pierde omenia.
  • Calul de dar nu se caută la dinți. (Ce e dăruit, fie bine primit)
  • Calul moare de drum lung și prostul de grija altuia.
  • Când ai intrat în rahat până la nas, ține-ți gura închisă.
  • Când ești sătul lasă câteva firimituri și la vrăbii.
  • Când îi dai îi fată vaca, când îi ceri îi moare boul.
  • Când mi-oi vedea ceafa. (Niciodată)
  • Când mori nu iei nimic cu tine.
  • Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum. (Se spune la petrecere)
  • Când nevasta tace, să n-o-ntrerupi.
  • Când omul cade, îi piere și umbra.
  • Când pisica nu-i acasă, joacă șoarecii pe masă.
  • Când se duce parcă vine și când merge parcă stă (Cineva care nu face nimic)
  • Când vorbesc, nu fluier. (Nu vorbesc aiurea)
  • Când vorbesc armele, tac legile.
  • Când vorbești să fie cum ai da cu pensula, nu cum ai da cu parul.
  • Cântă cucu-n coastă, vai de pălăria noastră
  • Cârnatul când se-ndeasă începe a crăpa.
  • Câte bordeiuri atâtea obiceiuri. (fiecare familie are rețeta ei)
  • Ce-ai luat pe mere ai dat pe pere.
  • Ce-am avut și ce-am pierdut…, caprele tot șapte sunt.
  • Ceapa are multe foi și tot degeră la frig. (Călcâiul lui Ahile)
  • Ce are-n gușă – și-n căpușă. (Cineva care vorbește vrute și nevrute)
  • Ce are sula cu prefectura? (Asociație nepotrivită de idei)
  • Ce crezi tu că poți face, alții au făcut deja.
  • Cerul e mai negru ca dracul.
  • Ce dai, aia primești. (Fă bine și-l primești înapoi.)
  • Ce e dăruit, fie bine primit.
  • Ce-i frumos și lui Dumnezeu îi place.
  • Ce e-n gușă, și-n căpușă. (Cineva care vorbește vrute și nevrute)
  • Ce e scris, e sfânt. (Lat: Verba volant, scripta manet)
  • Ce faci cu mâna ta e bun făcut.
  • Ce omul face, nici dracul nu desface. (Când omul încurcă lucurile)
  • Ce-i al tău e pus deoparte.
  • Ce-i dat de la D-zeu e bun venit! (Te împaci cu gândul că ai primit/moștenit ceva netrebuitor)
  • Ce-i mai bun la om e câinele. (Câinele fiind simbol de răutate)
  • Cei mai mulți din neștiință greșesc la cele de cuviință. (despre cei fără bună creștere)
  • Ce înveți la tinerețe, aia știi la bătrânețe. (Calul nu poate să-nvețe, meargă-n trap la bătrânețe)
  • Ce-i prea mult strică. (modern: Ce-i prea mult se cheamă stres)
  • Cel ce păgubește la minte folosește.

Î Cel ce se înneacă se agață și de un pai.

  • Cel ce se teme să piardă nu poate să câștige. (Cine nu riscă, nu câștigă)
  • Cele bune să se adune, cele rele să se spele.
  • Celui cu economie, suta îi este o mie.
  • Ce mai la deal-la vale. (Pe scurt vorbind)
  • Ce mai tura-vura. (Pe scurt vorbind)
  • Ce omul face, nici dracul nu desface.
  • Ce știe tot satul, nu știe bărbatul. (Bărbatul e ultimul care află că nevasta îl înșeală)
  • Ce-ți dorești tu ție, să-mi dea Dumnezeu mie.
  • Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face.
  • Ce ți-e scris, în frunte ți-e pus. (Fiecare om are o soartă, un destin)
  • Ce ție ți se pare neînchipuit de greu, alții deja au făcut.
  • Ce poți face azi nu lăsa pe mâine.
  • Ceva care se duce de râpă. (se distruge)
  • Ceva care se petrece din an în paște. (foarte rar)
  • Ceva care "vine peste mână". (Un lucru neconvenabil)
  • Ceva de care s-a ales praful.
  • Ceva care nu se cade. (O vorbå sau o faptă ne la locul ei)
  • Ceva care merge ceas. (Un mecanism sau o afacere care functioneazå perfect)
  • Ce vine de la Domnu' e bun venit.
  • Chelului îi trebuie tichie de mårgåritar. (Își doreste ce nu-i då mâna)
  • Cilivizația e diferența dintre ogor și maidan.
  • Cine aleargă după doi iepuri, nu prinde niciunul.
  • Cine are barbă, are și pieptene. [Grigore George Tocilescu – Materialuri folcloristice (1900)]
  • Cine are nevastă bună ajunge fericit, …cine are nevastă rea ajunge filozof.
  • Cine are noroc la joc, n-are noroc în dragoste.
  • Cine are urechi de auzit, să audă!
  • Cine cere, nu piere, dar nici nume bun nu are.
  • Cine câștigă la joc, în dragoste n-are noroc.
  • Cine e harnic și muncește are tot ce vrea, …cine-i leneș și chiulește are tot așa.
  • Cine face bine, bine găsește; / Cine face rău, rău-l însoțește.
  • Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou.
  • Cine fură o pâine ajunge-n pușcărie, cine fură un milion ajunge ministru.
  • Cine-mparte, parte-și face.
  • Cine muncește, n-are timp să facă bani.
  • Cine naiba a mai văzut, …brânză friptă la grătar, domnișoară pe măgar.
  • Cine ne viziteză ne face onoare, cine nu, plăcere.
  • Cine nu crede în el însuși, nu crede în nimic.
  • Cine nu muncește, nu mănâncă.
  • Cine nu voiește când poate, nu va mai putea când va voi.
  • Cine poate oase roade, cine nu, …nici carne moale.
  • Cine râde la urmă râde mai bine.
  • Cine s-a fript cu ciorba, suflă și-n iaurt.
  • Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.
  • Cine seamănă vânt culege furtună.
  • Cine se amestecă în tărâțe, porcii îl mănâncă. [Grigore George Tocilescu – Materialuri folcloristice (1900)]
  • Cine se aseamănă, se adună.
  • Cine se scoală de dimineață, departe ajunge.
  • Cine se scuză se acuză.
  • Cine te vede intrând în cârciumă, nu zice că ai intrat să te închini.
  • Cine umblă cu miere se mânjește și pe buze.
  • Cine umblă pe drum cu gândul acasă, își pierde căciula în târg.
  • Cineva care a dat în mintea copiilor. (Este naiv)
  • Cineva care are capul baniță de carte.
  • Cineva care are gura spucată. (Prevede ceva neplăcut)
  • Cineva care are fitilul scurt. (Certăreț)
  • Cineva care este ciuca bătăilor. (Mănâncă bătaie tot timpul)
  • Cineva care este coadă de topor. (Stă în slujba cuiva care asuprește lumea)
  • Cineva care este turnător. (Spioneazå și dezvăluie)
  • Cineva care e "mort" după altcineva. (Iubește nespus)
  • Cineva care e "mort" după ceva. (Dorește un lucru foarte mult).
  • Cineva care este "beat-curcă". (La curcani se turna rom pe gât înainte de a-i tăia)
  • Cineva care este cu capsa pusă. (Certăreț)
  • Cineva care este cu un ochi la slănină și cu altul la făină. (hrăpăreț)
  • Cineva care este "lasă-mă să te las" (Desinteresat, moale la treabă)
  • Cineva care nu-și vede lungul nasului. (Îngâmfat și cam obraznic)
  • Cineva care o duce bine/ îi merge din plin/ are stare bună.
  • Cineva care s-a ajuns. (S-a îmbogățit)
  • Cineva care se mișcă "ca ochii mortului". (E încet la treabă)
  • Cineva care "și-a băut mințile". (Din cauza băuturii face lucruri nechibzuite)
  • Cioară mândră și flămândă.
  • Colac peste pupăză. (Ceva care vine să înrăutățească o situație deja precară)
  • Copacii mor în picioare. (cei puternici nu cad ușor)
  • Copacul cu rădăcini adânci, nu se teme de furtună.
  • Copilul cu douǎ moașe, rǎmâne cu buricul netǎiat.
  • Corb la corb nu scoate ochii.
  • Cu capul în biserică și cu gândul la dracu'.
  • Cu cât înveți mai mult, cu atât știi mai puțin. (despre nesfârșita știință)
  • Cu cât țipi mai tare cu atât te doare mai rău.
  • Cu chei de aur se deschid porțile raiului.
  • Cui pe cui se scoate. (orice problemă oferă propriile soluții)
  • Cuiva îi lipsește o doagă. (Nu e întreg la minte)
  • Cultura e ceea ce rămâne când ai uitat tot ce ai învățat. (ce nu ține de cultură, se uită)
  • Cunoașterea de sine este un prim pas spre însănătoșire.
  • Cum a venit, așa s-a dus. (Ce se câștigă ușor, se pierde repede)
  • Cum e fața liniștită a izvorului curat, așa-i viața celui ce-i cu Cerul împăcat.
  • Cum e tocul – și pistolul.
  • Cum e turcul așa e și pistolul. [Grigore George Tocilescu – Materialuri folcloristice (1900)]
  • Cu mintea zurlie și cu privirea șașie. (Cineva pe care nu se poate conta)
  • Cum îți așterni, așa dormi.
  • Cum îți așterni, cum vine altul și se culcă în locul tău.
  • Cum pui așa aduni, și cum semeni, așa culegi.
  • Cum se duce parcă vine, și cum merge parcă stă. (Ceva care nu functioneză)
  • Cum te scoli de dimineață, așa îți merge toată ziua.
  • Cu muncă și cu răbdare, poți face cât unul mare.
  • Cu o floare nu se face primăvară.
  • Cu răbdarea treci și marea.
  • Curaj găină că te tai. (Îndemn de a face un lucru neplăcut)
  • Curățenia este mama sănătății.
  • Curcă de beat. (La curcan i se băga rom pe gât înainte de a-l tăia)
  • Cu sare și cu smântână și opinca tatii e bună.

D

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

  • Dacă alergi să câștigi bani îi dai înapoi la doctor.
  • Dacă baba avea ventil, se chema automobil. (O supoziție improbabilă)
  • Dacă dai cu ciomagul, vezi că are două capete. Unul s-ar putea să se intoarcă pe spinarea ta.
  • Dacă dă Dumnezeu dinți, tot el dă și pâinea.
  • Dacă îți dau una, zici că n-ai avut noroc. (Amenințare)
  • Dacă la socoteală plusul nedumerește, atunci este minus.
  • Dacă mergem împreună vreau să-ți simt cotul.
  • Dacă minți odată trebuie să minți de mai multe ori.
  • Dacă nu se duce Mohamed la munte, vine muntele la Mahomed. (Treabă făcută pe dos)
  • Dacă și cu Parcă se plimbau în barcă. Și dacă Dacă nu era, Parcă parcă se-neca.
  • Dacǎ tǎceai, filozof rǎmâneai.
  • Dacă te bagi între lupi, urlă ca lupul. (Nu te împotrivi curentului)
  • Dacă te iei după capul altuia te duci de râpă.
  • Dacă te lași în coadă la tors, Joimărița îți agață fuiorul în prăjină. (Se spune la fete)
  • Dacă totul a ieșit bine, înseamnă că ai greșit undeva.
  • Dacă umblă porcul cu paiu-n gură, se schimbă vremea.
  • Dacă vrea să-și înece câinele, țăranul spune că e turbat.
  • Dacă vrei să scapi de un prieten, imprumută-i bani.
  • Dacă vrei să te îneci, fă-o într-o apă adâncă.
  • Dar din dar se face rai.
  • Darul cel târziu nu are putere de dar.
  • Darul la timp dăruit prețuiește îndoit.
  • Darul nu după mărime, ci după dragoste se prețuiește.
  • Dă ce te lasă inima.
  • Dă cuiva un deget și-ți ia toată mâna.
  • Dă Doamne sănătate, că belele curg.
  • Dă-i Doamne Moldoveanului mintea de pe urmă. (După multe încercări nereușite, o idee bună)
  • De bani se plâng toți, dar de minte niciunul.
  • De când era lupul cățel și măgarul vițel.
  • De unde nu este nici D-zeu nu prea cere.
  • Decât codaș la oraș, mai bine în satul tău fruntaș.
  • Decât cu un prost la câștig, mai bine cu un deștept la pagubă.
  • Decât multă minte știu că e mai bine să ai totdeauna un dram de noroc.
  • Decât o sută de ani cioară, mai bine un an privighetoare.
  • Decât să mănânc pâine cu unt și să mă uit în pământ, mai bine mănânc pâine cu sare și mă uit la soare.
  • Decât să plângă mama, mai bine să plângă mă-sa.
  • Decât un cal obosit, mai bine un măgar odihnit.
  • Decât un car de frumusețe, mai bine un dram de minte.
  • Decât vin oțețit / mai bine oțet cinstit.
  • De ce îți este frică, de aia nu scapi.
  • De ce nu-ți pasă nu-i al tău.
  • De ce te îmbogățești mai tare, d-aia te usuci mai mult.
  • De ce te-mbeți dacă știi că-ți face rău?!
  • De departe ochiu-ți bate, de aproape ochiu-ți scoate. (Lucrurile nu sunt așa cum par la prima vedere)
  • De haram a venit, de haram s-a dus. (Un lucru căpătat ușor se pierde repede)
  • De treci Dunărea innot, te-mpiedici la mal de-un ciot.
  • De unde iei trebuie să și pui.
  • De unde nu este nici Dumnezeu nu cere.
  • De urâtă nu-i frumoasă, da'i desteaptă, proastă dracu.
  • Degrabă să asculți, târziu să grăiești. Și la mânie cu totul să zăbovești.
  • Despre morți, numai de bine.
  • Deștept de-i crapă capul. (E prost)
  • Deșteptul învață din greșelile altora, dar prostul nici măcar din greșelile lui.
  • Deșteptul promite și prostul crede.
  • Deșteptul se lovește cu capul de zidul proștilor.
  • Din greșeli înveți.
  • Din spate liceu, din față muzeu. (Deziluzie)
  • Din vorbă se face fapta și din faptă vorba.
  • "Doamne ferește!" pân' te nimerește.
  • Doi bani dai, doi bani face.
  • Doi cu sapa, cinci cu mapa. (Birocrație)
  • Doi încarcă, doi descarcă,… Merge treaba? …Merge! (Lucru făcut în zadar și fără cap)
  • Domnia și prostia se plătesc.
  • Domnul a dat, Domnul a luat!
  • Două, și cu a brânzii – nouă. (Socoteală încurcată)
  • Două vorbe un ban nu fac. (Vorbă în zadar)
  • Dracu' are coadă lungă.
  • Dracul nu e așa de negru cum crede lumea.
  • Dragă dragă pân' ți-o bagă. (Face curte la început)
  • Dragoste cu pacoste. (Din prea mulă iubire se întâmplă lucruri neplăcute)
  • Dragostea dea 2-a oară e ca apa chioară.
  • Dragostea e ca doctoria, dacă e prea multă – te omoară.
  • Drumul cunoscut e cel mai scurt.
  • Drumul spre iad e pavat cu intenții bune.
  • Dumnezeu a făcut trandafirul și dracu i-a pus ghimpii. (Nici un lucru nu-i perfect)
  • Dumnezeu îți dă, dar în gură nu-ți bagă.
  • Dumnezeu nu bate cu parul, bate cu palma. (Cel ce face rău e pedepsit, dar nu fizic)
  • Dum spiro spero! (Cât respir, sper – proverb latin)
  • După faptă și răsplată.
  • După furtună vine și vreme bună. (Omul speră la necaz)
  • După mine – potopul. (Nu-mi pasă de ceilalți)
  • După petrecere vine "ziua regretelor". (Când ți-e rău și te doare capul)
  • După război mulți viteji se arată.
  • După tramvai și după femei să nu fugi niciodată.
  • Du-te cu Domnul și să te întorci sub scut. (Lit. De la război morții erau aduși pe scut)
  • Du-te învârtindu-te.(Vrei să scapi de cineva)

E

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

  • E bun să-l trimiți după moarte.
  • E ca măgarul între oi.
  • E cu un ochi la slănină, cu altul la făină. (Cineva hrăpăreț)
  • E gură căscată / E zăpăuc / E cu capul în nori.
  • E "gură spartă". (Vorbește vrute și nevrute)
  • E lesne a povățui, și anevoie a se povățui.
  • E mai bine în coliba ta / decât în palatul altuia.
  • E mai dificil sa corectezi o operă decît s-o scrii. (Spun corectorii)
  • E mai ușor a spune decât a face.
  • E pe bune. (Nu e glumă)
  • E rău cu rău, dar mai rău e fără rău. (Prea mult bine te face neom)
  • E ruptă din stele. (Fată frumoasă)
  • E scump la tărâțe și ieftin la făină. (Face afaceri proaste)
  • E spurcat la gură. (Vorbește urât).
  • Ești cam într-o ureche. (Zăpăcit)
  • Ești cam "Lasă-mă să te las". (Leneș, inactiv)
  • Ești nehotărâtă ca fata mare la măritat.
  • Ești o belea pe capul omului.
  • Ești un drac împielițat. (Ești năzbâtios – Se spune la copii)
  • Eu domn, tu domn, cine să ducă sacul?
  • Eu la joc, mândra la joc și mălaiul arde-n foc
  • E un om dintr-o bucată. (Pe care te poți bizui)
  • E un om – să-l pui la rană/ E ca buruiana de leac.
  • Eu sunt mic, nu știu nimic. Tata-n pod belește oaia. (Când cineva vrea să ascundă adevărul, dar se dă de gol)
  • Exemplele rele strică moravurile bune.
  • Exemplele sunt făcute pentru proști.

 

F

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

  • Fă bine la altul, să vezi tu cum îți auzi vorbe.
  • Face planul ca țiganul. (Un plan cam naiv și nereușibil)
  • Face un lucru cum îl duce capul.
  • Fântâna adevărată nu îngheață niciodată.
  • Fă ce vorbești, sau vorbește după cum faci. (a fi om serios, a nu spune că faci ce nu …faci)
  • Fă-te frate cu dracul până treci lacul.
  • Fă-ți iarna car, și vara sanie.
  • Femeia care e rea de muscă. (Își înșeală bărbatul cu oricine)
  • Femeia care face pe mironosita. (Alintată și nevinovată)
  • Femeia care zboară ca cioara din par în par. (…dacă-i mai ușoară…)
  • Femeia este un rău necesar.
  • Femeia nebătută, e ca moara neferecată.
  • Femeia te ridică, femeia te coboară/ Femeia îți dă viață, femeia te "omoară". (despre rolul crucial al femeilor pentru ceilalți…)
  • Femeia "ușoară" …zboară și, …iar zboară.
  • Femeia "ușoară" zice: "Iubite, bine faci, dar rău plătești…" (…bine dai…, dar nu bani!)
  • Femeia vede unde bărbatul abia zărește.
  • Ferește-mă, Doamne, de prieteni, că de dușmani mă feresc singur.
  • Ferește-te de câine mut, așișderea… de om tăcut.
  • Fiecare cioară își laudă puiul.
  • Fiecare pasăre pe limba ei piere.
  • Fiecare trage foc spre turta lui.
  • Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n țara ta. (străinătatea nu-i întotdeauna dorită și reușită)
  • Fie pâinea cât de rea, tot ți-o fură cineva.
  • Foaie verde lobodă, gura lumi-i slobodă.
  • Foamea te scoate afară din casă.
  • Frate…,frate, da' brânza-i pe bani.
  • Frica păzește bostănăria.
  • Frica păzește pepenii (în bostănărie).
  • Fricosul roade osul. //?? <- Mincinosul roade osul
  • Fricosul se sperie și de umbra lui.
  • Frumoasă, parcă e ruptă din rai.
  • Fuga e rușinoasă, dar e sănătoasă.
  • Fuge de mănâncă pământul.
  • Fuge de rupe pământul.
  • Fuge de-i sfârâie călcâiele.
  • Fuge ca dracul de tămâie.
  • Fugi de cel ce pupă-n bot, că îți ia din pungă tot.

G

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

  • Găina bătrână face zeama bună.
  • Găina vecinului face ouă mai mari.
  • Gând la gând cu bucurie.
  • Gândul rău se ascunde greu.
  • Gânduri multe, fără treabă, / Dovedește minte slabă.
  • Gheara nescurtată, zgârâie odată.
  • Ghimpele ușor intrat, mai greu e de-nlăturat.
  • Ghinioanele se tin lanț.
  • Ghinionul îl dai afară pe ușă și el intră pe fereastră.
  • Ghinionul nu vine niciodată singur.
  • Graba strică treaba.
  • Greșeala recunoscută este pe jumătate iertată.
  • Greu la deal cu boii mici.
  • Greu la deal cu boii mici și la vale cu pisici.
  • Grija altuia, este boală grea.
  • Gura copilului adevăr grăiește.
  • Gura lumii-i slobodă.
  • Gura lumii n-o astupă nici pământul.
  • Gura păcătosului adevăr grăiește.

H

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

  • Hai, cu D-zeu înainte! (Îndemn la curaj într-o acțiune riscantă)
  • Hai găină la culcare că ți-e gușa plină.
  • Hai noroc și la mai mare. (Urare de succes – se spune la chef)
  • Hopa Mitică – cade-n cap și se ridică.
  • Hoț, de la hoț, învață.
  • Hoțul jură și iar fură.
  • Hoțul neprins e negustor cinstit.
  • Hoțului de hoț îi e frică.
  • Hoțul zice c-a glumit când vede că l-ai zărit.
  • Hoțul are o vină și păgubașul două.(Dacă păgubașul învinuie pe cineva nevinovat)

 

I

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

  • Iarna n-au mâncat-o lupii.
  • Inima de vânzător e venin otrăvitor. (…cam dificil sens!)
  • Interesul poartă fesul.
  • Iubește-ți copilul ca și cum ar fi al tau. //proverb marinăresc
  • Istoria se scrie în fiecre zi, dar rămâne înscrisă doar după sute de ani.

Î

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

  • Îi dai cuiva „mură în gură”. (Totul de-a gata)
  • Îi sare țandăra. (Se supără repede)
  • Îi trăznește prin cap ce nici cu gândul nu gândești. (Unul cu idei năstrușnice)
  • Îl ia gura pe dinainte. (Dezvăluie un secret)
  • Îmbrăcat de bogdaproste. (Peiorativ – Cineva îmbrăcat prost sau cu haine de pomană).
  • Înainte de a porunci învață a te supune. (despre înțelepciune, în a da ordine rezonabile)
  • Încalecă și fute, descalecă și du-te. (Fă-ți interesul fără să-ți pese de altcineva)
  • În coadă la arat, în față la adunat. (despre pretenții exagerate în raport cu propriul aport)
  • În țara orbilor, chiorul este împărat. (despre avantajul unor calități deosebite)
  • În oala acoperită nu cad gunoaie. (despre inteligența discreției în afaceri, activitate)
  • Întrebarea / Trece marea.
  • Intră bou (la școală) și iese vacă. (Cineva de care "nu s-a prins cartea")
  • Învață de la alții, dar fă cum știi tu. (Exemplul altora e bun, dar urmat în felul propriu)
  • Învață pe alții, ca să fii învățat și tu. (despre reciprocitatea procesului de învățare)
  • În viață e bine să fii blând ca un miel, dar când în jurul tău sunt lupi e bine să fii leu. (omul bun e bun, dar când e de rău asta trebuie uitat)
  • În viață e bine să te ferești chiar și de greșelile altora. (a fi cu ochii în patru)
  • În viață sunt două cuvinte care deschid multe uși: "trage" și "împinge". (despre neortodoxia alegerii mijloacelor în atingerea scopului)
  • Îți dă mâna să faci ceva. (Ai posibilitate,… bani)
  • Îți fac buzunar la burtă! (Amenințare cu cuțitul)
  • Îți faci singur palton de scânduri. (Faci un lucru care te decavează)
  • Îți intră pe o ureche și îți iese pe amândouă. (despre neconsiderarea celor auzite)
  • Îți tai craca de sub tine. (despre acțiuni riscante propriei securități)

 

J

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

  • Jale mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima.
  • Jocul greșeala așteaptă.
  • Judecă întâi pe om și apoi îl spânzură.
  • Judecătorul e ca osia de car; cum o ungi nu mai scârțîie.
  • Jupâneasa duce casa și jupânul duce drumul.

L

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

  • La barza chioară îi face Dumnezeu cuib.
  • La bulboană se adună peștii. (Lumea se adună unde se întâmplă ceva)
  • La casa cu patru fete, se coc mâțele de sete.
  • Lăcomia strica omenia
  • Lac să fie, că broaște-s destule.
  • Lada la mine, cheia la tine.
  • La disperare omul nu mai judecă.
  • La Dumnezeu să te rogi, iar pe Dracu' să nu-l superi. (despre diplomația…la subiect )
  • La nevasta jucăușă, stă gunoiul după ușă.
  • La omul sǎrac, nici boii nu trag.
  • La osul cu multă carne trag ciorile.
  • La plăcinte înainte, la război înapoi.
  • La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.
  • La unul mumă, la altul ciumă.
  • Lasă pe mâine ce poți face azi, că poate mâine nu mai ai nevoie.
  • Las-o baltă/moartă. (O discuție/acțiune care nu duce nicăieri)
  • Las-o jos, că măcăie. '(Se spune cuiva care încearcă să păcălească)
  • Las-o (mai) moale. (Se spune cuiva care susține ceva nesigur)
  • Lauda de sine nu miroase-a bine.
  • Laudă-mă gură că d-aia-ți dau friptură.
  • La unii li s-a dat capul ca să nu-i plouă-n gât.
  • La unul mumă și la altul ciumă.
  • Le muți de la Ana la Caiafa. (Muți lucruri dintr-un loc în altul dar nu la-ndemână)
  • Lenea-i cucoană mare, care n-are de mâncare.
  • Leneșul adoarme din picioare.
  • Leneșul la toate zice că nu poate.
  • Leneșul mai mult aleargă și scumpul mai mult păgubește. (despre urmările negative ale leneviei și zgârceniei)
  • Leneșului îi pute pământul sub el.
  • Lucrezi de doi bani, dar vrei doi curcani.
  • Lucru' de doi bani, doi bani face.
  • Lucrul cel mai scump e cinstea, dar ce folos, unii o vând prea ieftin.
  • Lume-lume, nu e de glume/ Pe afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul/ Șapte muzici – trei! (Laudă mincinoasă)
  • Lupu-și schimbǎ pǎrul, dar nǎravul ba. (despre obiceiurile rele neschimbabile)

M

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

  • Mai bine burtos de la bere decât cocoșat de la muncă! (despre măsura corectei alimentații în viață)
  • Mai bine sărac dar curat, decât negustor încurcat. (despre riscul unor negustorii nereușite)
  • Mai mare daraua decât ocaua. (despre disproporție în importanța dată unor lucruri, în ansamblu mică)
  • Mai treacă-meargă…(Ce ai făcut până acum dar de acum înainte…)
  • Mama proștilor e mereu gravidă. (despre o lume unde nu se duce lipsă de proști)
  • Mama-npunge și eu trag, ce mai cămășuță-mi fac!
  • Măsoară de două ori și taie odată. (despre imperativul unei bune măsurări)
  • Măsoară-ți cuvintele !
  • Mâini reci, inimă fierbinte!
  • Mână măgarul! (Peiorativ:"Du-te de aici")
  • Mănânci un sac de sare cu un om și tot nu-l cunoști. (despre părțile ascunse ale caracterului omenesc)
  • Mâncarea e fudulie, băutura e temelie. (Se spune la chef, ca vorbă de duh)
  • Mâncarea și băutura țin trupul și sufletul la un loc.
  • Mânia cu nimic altceva se potolește, decât cu îndelungă răbdare.
  • Mânia de seară să o lași pe dimineață.
  • Mânia nu este un sfetnic bun pentru om. (despre pierderea lucidității la mânie)
  • Mânia pierde omenia. (idem ca mai sus)
  • Mâța blândă zgârie rău. (despre aparențe înșelătoare)
  • Meseria este brǎțarǎ de aur.
  • Meseria nu se învață, se fură. (despre ponderea interesului propriu în pregătirea profesională)
  • Mielul blând suge la două oi. (despre recompensa unei bune comportări)
  • Mincinosul roade osul.
  • Minciuna are picioare scurte.
  • Minciuna are picioare scurte, dar te prinde repede. (despre risc și tentație în caz de minciună)
  • Minciunile împăratului sunt adevărurile săracului. (despre aspectul de invers proporționalitate dintre politică și viața reală)
  • Mintea ta a mai fost la un fes de babă. (despre judecăți pripite, neadânci)
  • Minte de îngheață apele. (despe imensitatea minciunilor cuiva)
  • Moartea a fost așa sigură de victorie, încât ne-a dat o viață avans. (la urma urmei, fiecare are o moarte, dar după ce-și trăieșe viața)
  • Mort a fost și a-nviat. (Cineva care s-a însănătoșit repede)
  • Morții cu morții și vii cu vii. (despre consolarea urmașilor unui decedat)
  • Mortul al dracului și banul al popii. (Preot hrăpăreț)
  • Multe-am tras și nu m-am ras. Nici acuma nu m-oi tunde. (Nu mă sperii de ghinion)
  • Mulți văd, puțini cunosc.
  • Mulți văd puțini înțeleg.
  • Munca înnobilează pe om. (Dar de nobili nu-i nevoie)
  • Munceste ca câinele la umbră.
  • Munte cu munte se-ntâlnește, d-apăi om cu om.
  • Mută mortul la ușa altuia.
  • Mutul tace dar le face.

N

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

  • N-aduce anul ce aduce ceasul. (despre repeziciunea cu care pot interveni schimbările de situație)
  • N-am cuvinte să mă exprim. (Superlativ pozitiv sau negativ)
  • Na parale, dă-mi pastramă! (Variantă)
  • Na paraua, dă-mi sarmaua! (Târg pripit, nechibzuit)
  • Năravul din fire, n-are lecuire. (Obiceiul rău se schimbă greu)
  • Neamurile și vecinii sunt dați de Dumnezeu, prietenii ți-i alegi singur. (despre responsabilitatea proprie la alegerea prietenilor)
  • Ne-avem bine, ca cățelul cu purcelul. (despre caracterul complementar al unei relații)
  • Ne-avem ca câinele cu pisica. (despre o relație antagonistă, dar relație)
  • Nebunia e soră cu prostia.
  • Ne furăm căciula unul altuia. (Încercăm să ne păcălim unul pe altul)
  • Ne naștem goi, uzi și flămânzi. De abia după aceea lucrurile se înrăutățesc. (despre complexitățile vieții, declanșate prin naștere)
  • Negustorul fricos nu face câștig. (Afacerile bune au riscul lor)
  • Nemulțumitului i se ia darul. (despre onestitatea celui dăruit)
  • Nevasta bună e o comoară la casa omului. (despre relațiile dintre soți)
  • Nevoia e mama născocirilor. (despre invențiile determinate de necesitate)
  • Nevoia învață pe om. (idem ca mai sus)
  • Nici acum și nici aiurea. (Niciodată)
  • Nici cal nici măgar. (Un lucru nefăcut ca lumea)
  • Nici din ciocoi om de frunte, nici din salcie cerc de bute. (despre necesitatea unui fond de bază potrivit scopului și sănătos)
  • Nici din salcie pere, nici din răchită vișinele.
  • Nici în căruță, nici teleguță. (proces nedecis clar)
  • Nici jăndarul nu-i de fer, să nu intre brișca-n el. (Ardeal: despre iminența posibilității succesului unei reacțiuni la nedreptăți)
  • Nici laie, nici bălaie. (O discuție fără concluzii)
  • Nici lelea cu bârnețe, nici badea cu altițe.
  • Nici nu e frică de furnică, de Nechita nici atâta.
  • Nici nu știi de unde sare iepurile. (despre posibilitatea unei întorsături favorabile)
  • Nici o fapta bună nu scapă nepedepsită!
  • Nici oaie între lupi, nici lup între oi (să nu fii). (despre ingratitudinea unui mediu nefavorabil, a unei situații extreme)
  • Nici pe dracu să-l vezi, nici cruce să-ți faci. (idem ca mai sus)
  • Nici toate ale doctorului, dar nici toate ale duhovnicului. (nici prea roz, dar nici prea negru)
  • Nici toate ale doctorului și nici toate ale popii. (Nu lua sfaturile așa cum le primești)
  • Nici turc, nici turleac la un fleac.
  • Nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu i-a mirosit. (nevinovat, nesuspectat)
  • Nimeni n-a moștenit pământul. (despre deșertăciunea așteptărilor și dorințelor omenești)
  • Nimeni nu face rău cuiva fără să creadă că e bine ceea ce face. (despre egoismul privind propria înțelepciune)
  • Nimeni nu-i profet în țara lui. (despre incertitudiea propriilor previziuni în ceea ce privește perspectiva fiecăruia)
  • Nimeni nu s-a-mbogățit pe muncă cinstită. (despre o inerentă necesară istețime negustorească)
  • Nimeni nu s-a născut înțelept, dar mulți au murit proști. (despre necesitatea de a învăța, neajungând inteligența nativă)
  • Nimeni nu s-a născut învătat.
  • Nimeni nu-și dă osteneala să convingă, atunci când poate să poruncească. (despre tendința omului de a domina )
  • Nimic nu e nou sub soare. (adică lumea ar fi așa de la începuturi)
  • Noaptea e cel mai bun sfetnic. (despre idei bune survenie prin reflecție nocturnă)
  • Noapte bună găină că ți-e gușa plină.
  • Noi suntem foarte buni, domeniul e prost ales …(Secara)
  • Nor mare – ploaie mică. (despre așteptări, speranțe create dar neîmplinite )
  • Noroc noroc și cu nasu-n troc.
  • Norocu-i și după cum și-l face omul. (Dar pe unii îi pocnește din senin);(adică nu ar fi totdeauna întâmplător)
  • Norocul e de partea celor curajoși.
  • Norocul vine când nici cu gândul nu gândești. (deci e pură întâmplare)
  • Nu avem decât o viață – numai pisica are nouă.
  • Nu bea apă din pumnul altuia că niciodată nu vei fi sătul. (despre încredere în forțele proprii)
  • Nu căra apă cu ciurul. (despre lucrul inteligent, făcut cu cap)
  • Nu căra apă la fântână.
  • Nu cerceta aceste legi că ești nebun de le-nțelegi. (Eminescu?) (despre cât de complexă este lumea)
  • Nu cere ce nu ți se poate da.
  • Nu da sfaturi, – prostul nu le înțelege. Deșteptul e sătul de sfătuitori
  • Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard. (ce-i în mână, nu-i minciună)
  • Nu e locul ci e dobitocul.
  • Nu e nici cal, nici măgar.
  • Nu e pentru cine se pregătește/ E pentru cine se nimerește!
  • Nu ești beat atâta timp cât poți sta întins pe podea fară să te sprijini.
  • Nu ești în toate mințile. (Ești nebun)
  • Nu există pădure fără uscături. (Printre oameni de treabă există și lichele)
  • Nu face pe prostul că așa rămâi. (Lumea te consideră după impresia pe care o lași)
  • Nu face purici mulți pe aici. (Are de gând să plece)
  • Nu-i ajungi cu prăjina la nas. (Cineva îngâmfat)
  • Nu-i chiar atât de negru dracul pe cât pare.
  • Nu-i da Doamne omului cât poa-să ducă.
  • Nu-i dǎ nici mǎcar piatrǎ sǎ-ți spargi capul.
  • Nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie.
  • Nu îi da, Doamne, omului cât poate să ducă.
  • Nu-i mai bagi mintea cu pâlnia.
  • Nu învăța găina să facă ouă.
  • Nu-i pentru cine se pregătește, ci pentru cine se nimerește.
  • Nu lăsa pe mâine ce poți face azi.
  • Nu face azi ce poți lăsa pe mâine. (Ironic)
  • Numai c-o lovitură copacul nu cade.
  • Numai în pomul plin de roade aruncă oamenii cu piatra.
  • Nu mai poate de bucurie.
  • Nu mai umbla brambura.
  • Nu mai umbla de colo-colo cu traista-n protap.
  • Nu-mi mai trebuie, că m-am prăjit odată.
  • Nu mor caii, când vor câinii.
  • Nu numai să cunoști ceea ce se cuvine, ci să și urmezi după cum se cuvine.
  • Nu orice gloabă a fost cal.
  • Nu orice muscă face și miere.
  • Nu persista în prostie.
  • Nu poți să faci din rahat bici și sǎ mai și pocneascǎ.
  • Nu pune cal de curse să tragă la plug.
  • Nu "pune mâna", că "te frigi". (Dacă furi, te prinde)
  • Nu pune paie pe foc.
  • Nu râde de necazul altuia.
  • Nu rupe floarea, dacă vrei să vezi rodul ei.
  • Nu se știe ca pământul, Din ce parte bate vântul. (De unde vine norocul)
  • Nu-și cunoaște lungul nasului. (E încrezut).
  • Nu spune "hop" până n-ai sărit.
  • Nu spune oricând ceea ce știi, dar să știi totdeauna ce spui.
  • Nu sta, că-ți stă norocul.
  • Nu știe nimeni când îi bate ceasul.
  • Nu știe stânga ce face dreapta. (Cineva neândemânatic)
  • Nu știi de unde sare iepurele.
  • Nu știi pe ce lume trăiești. (Ești desprins de realitate)
  • Nu supăra mai mult pe cel în mânie căzut, că mai rău se înverșunează, ca focul când îl zgândări.
  • Nu te băga in tărâțe că te mănâncă porcii.
  • Nu te băga unde nu-ți fierbe oala. (Nu-ți da cu părerea la ce nu te pricepi)
  • Nu te grăbi că n-au intrat zilele-n sac.
  • Nu te întinde mai mult decât îți este plapuma.
  • Nu te juca cu focul! (Nu întreprinde lucruri periculoase)
  • Nu te juca cu un pistol, dacă…(?) are glonț în încărcător.
  • Nu te lua la întrecere cu alții, ci cu tine însuți.
  • Nu te pune la mintea nebunului.
  • Nu te pune la mintea nebunului.
  • Nu te pune la mintea nebunului, că te duci de râpă.
  • Nu te râde că te-ajunge!
  • Nu te râde că te-ajunge.
  • Nu-ți băga nasul in ciorba altuia.
  • Nu-ți băga nasul unde nu-ti fierbe oala.
  • Nu-ți bate joc de nenorocul altuia.
  • Nu-ți bate singur cuie in talpă.
  • Nu-ți da arama pe fată!
  • Nu-ți da în petic. (Nu face gafe.)
  • Nu-ți lua apă peste cap. (Ia atâta lucru cât poți duce la bun sfârșit)
  • Nu-ți lua apă peste cap. (Nu te angaja la ceva ce te depășește)
  • Nu-ți pune mintea la ce nu te pricepi.
  • Nu toate ale doctorului si nici toate ale popii. (Nu lua sfaturile chiar așa cum ți se dau)
  • Nu tot ce lucește, e diamant.
  • Nu tot ce zboară, se mănâncă.
  • Nu umbla brambura. (Nu pierde vremea)
  • Nu umbla de colo-colo cu traista-n proțap.
  • Nu vede pădurea de copaci.
  • Nu vezi pădurea de copaci.
  • Nu vinde castraveți la grădinar.

 

O

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

  • O burtă plină nu poate învăța.
  • O femeie care este urâtă ca muma pădurii.
  • Obiceiul ușurează povara.
  • Obraznicul mănâncă praznicul.
  • Obrazul subtire cu cheltuială se tine.
  • Obrăznicia o dai afară pe ușă și ea intră pe fereastră.
  • Ochii care nu se văd, se uită.
  • Ochii sunt oglinda sufletului.
  • Ochii te sperie, mâinile te-ajută. (nu e așa mult de lucru cum pare)
  • Ochii văd, inima cere.
  • Ochii văd, inima cere, mai rău e când n-ai putere.
  • Ochiul stăpânului îngrașă vaca.
  • O mână spală pe alta și amândouă obrazul.
  • O mână spală pe alta și amândouă fața.
  • O mie de vorbe, doi bani nu fac.
  • Omul blând ca apa lină.
  • Omul bogat e ca iepurele – sare unde vrea.
  • Omul când n-are ce face se scarpină-n cap.
  • Omul care-i prost / N-are nici un rost.
  • Omul, cât îl lași atât se-ntinde.
  • Omul cât trăiește învață.
  • Omul caută leac unde simte că îl doare.
  • Omul cu rude nu piere.
  • Omul fără patrie e ca puiul fără mamă.
  • Omul gospodar își face iarna car și vara sanie.
  • Omul gospodar, face vara sanie și iarna car.
  • Omul harnic, muncitor, de pâine nu duce dor.
  • Omul hoț face vara sanie și iarna o pune pe foc.
  • Omu-nvață cât trăiește și când moare tot prost este.
  • Omul cât trăiește-nvață, și moare tot nătăfleață.
  • Omul la mânie, cade-n nebunie.
  • Omul în mânie, lesne se mângâie, dacă blând i se vorbește, ori răspunde-se mutește, ori lumea îl ocolește.
  • Omul nu e niciodată mulțumit – de ce are mai mult, de aia vrea mai mult.
  • Omul nu fuge de colac, / ci de ciomag.
  • Omul poate povățui pe altul, dar pe sine niciodată.
  • Omul rău e ca cărbunele, dacă nu te arde, te înnegrește.
  • Omul sfințește locul.
  • Omul de muncă-i lăsat, pasărea – pentru zburat. (fiecare cu rostul lui)
  • O persoană care este "ușă de biserică". (Cinstită, fără pată)
  • Oricând e loc de mai rău.
  • Orice cal ajunge gloabă.
  • Orice învăț iși are și dezvăț.
  • Orice laudă ascunde o doză de minciună și de invidie.
  • Orice lucru este bun la timpul său.
  • Orice minune nu ține decât trei zile.
  • Orice naș își are nașul. (Cine face rău va fi pedepsit)
  • Ori te poartă cum ți-e vorba, ori vorbește cum ți-e portul.
  • Or la bal, or la spital.
  • O vorbă rea rănește mai mult decât o sabie ascuțită.

P

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

  • Păcală însurat și femeia nebună. (despre ingrate situații când ești însurat)
  • Păcală s-a luat după vecinul și a dat de bucluc.
  • Pădurea, dă coadă securei.
  • Până când să se întâmple un lucru îți iese părul prin căciulă.
  • Până copilul nu plânge, mama nu-i dă țâță. (cererea mobilizează oferta)
  • Până copilul nu plânge, mama piept nu-i dă.
  • Pân'la Dumnezeu, te mănâncă sfinții.
  • Până la Dumnezeu, te mănâncă sfinții! (E greu să-ți faci dreptate, să ți se facă dreptate)
  • Până nu faci foc nu iese fum. (Un zvon nu apare fără rost, fără o cauză)
  • Pân's-o dumiri Ion/ Ară plugul un pogon.
  • Până să faci tu un lucru îți iese părul prin căciulă.
  • Până și regii cei mari merg pe jos la closet.
  • Parcă e picat din lună. (Cineva zăpăcit)
  • Parcă ți-a iesit o păsărică din gură. (Ai spus un lucru înțelept.)
  • Părinții au mâncat aguridă, și la copii li se strepezesc dinții. (Părinții fac greșeli, copiii trag ponoasele.)
  • Pasărea se prinde la grăunțe, iar omul cu vorbă dulce.
  • Pasărea se prinde cu grăunțe, omul cu vorbe frumoase.
  • Patru ochi văd mai bine decât doi.
  • Pauzele lungi și dese, cheia marilor succese.
  • Paza bună trece primejdia rea.
  • Paza mică trece primejdia mare.
  • Pe afară-i vopsit gardul, înăuntru – leopardul. Lume-lume nu e glume! Șapte muzici – trei.(Laudă mare ce aduce a reclamă)
  • Pe cel furios în mânie, lesne îl supui, când dulce vei grăi lui, când vei tăcea de tot sau când vei fugi dinaintea lui.
  • Pe cine nu lași să moară, nu te lasă să trăiești.
  • Pe dinafară e frumos, dar pe dinăuntru e găunos.
  • Pentr-un boț de mămăligă, / râde prostu de se strică.
  • Peștele de la cap se împute (dar se curăță de la coadă).
  • Peștele cel mare, îl mâncă pe cel mic.
  • Pe toți să-i asculți, dar din mintea ta să nu ieși.
  • Pe toți ascultă-i bine, și apoi să faci ca tine.
  • Pică,… ca nuca în perete.
  • Pică pară mălăiață, în gura lui Nătăfleață.
  • Pisica are nouă vieți.
  • Pisica cu clopoței, nu prea prinde șoricei.
  • Pisica cum o arunci, tot în picioare cade.
  • Pisica de-i râzgâiată, nu prinde șoareci niciodată.
  • Plete lungi și minte scurtă, judecata mai măruntă.
  • Ploaia din mai, face mălai.
  • Plusul surprinzător, poate fi'ngrijorător.
  • Poale lungi și minte scurtă. Geaba le scurtară-n poale că nu au mintea mai lungă. (Păstorel Teodoreanu)
  • Poartă-te cum ți-e portul și vorbește cum ți-e vorba.
  • Pofta vine mâncând.
  • Politețea este cheia de aur care deschide toate ușile.
  • Pomul se cunoaște după roade, omul după fapte.
  • Porcul îl bați și el zice că-l scarpini.
  • Povară mai grea decît spinarea ta să nu ridici, ca să nu te poticnești.
  • Prea mulți bucătari strică supa.
  • Prietenia e posibilă doar între oameni buni.
  • Prietenul la bani se cunoaște.
  • Prieteni noi mereu să-ți faci, dar pe cei vechi să nu-i lași.
  • Prieteni noi să-ți faci,dar de cei bătrâni să nu te lași.
  • Prieteni să ai puțini, dar buni.
  • Prieten, prieten (preten, preten), … dar brânza-i pe bani.
  • Prietenul adevărat la nevoie se cunoaște.
  • Primăvara e bătaia peștelui.
  • Primăvara nu vine c'o singură floare.
  • Primiți-mă în casă până ce vă veți găsi dumneavoastră alta.
  • Prinde orbul, scoate-i ochii. (Cineva care s-a ascuns și nu poate fi pedepsit)
  • Prin muncă și stăruință, vei ajunge la dorință.
  • Printre flori cresc și buruieni.
  • Printre grâu, mălura crește.
  • Privighetoarea e o cioară înainte de a se mărita.
  • Prost, prost, da-i al nost'.
  • Prostia și mândria cresc pe aceași creangă.
  • Prostu' dacă nu-i fudul, parcă nici nu-i prost destul.
  • Ρrostul cere și deșteptul adună.
  • Prostul face ce vede și ce aude crede.
  • Prostul nu e prost destul, dacă nu e și fudul.
  • Prostul nu le știe, dar le nimerește.
  • Prostul se simte jignit înainte de-i vorbești.
  • Pune mâna, și o să pună și Dumnezeu mila!
  • Pune punctul pe "i". (Vorbește la obiect)
  • Pune țara la cale. (A vorbi politică)

R

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

  • Racul nu-și schimbă mersul.
  • Rădăcina e amară dar roadele dulci.
  • Râd curcile de tine.
  • Râde ciob de oală spartă.
  • Râde ciocanul de nicovală.
  • Râde dracul de cătel, dar nu se vede pe el.
  • Râde prostul de deștept, dar nici el nu-i mai deștept.
  • Râde, râde dar surâde.
  • Rana se vindecă, dar semnul rămâne.
  • Rana veche ușor sângerează.
  • Râsul e frate cu plânsul.
  • Rău cu rău, dar mai rău e fără rău.
  • Răul se face mai lesne decât binele.
  • Râu faci, rău găsești.
  • Răzbunarea e arma prostului.
  • Recunoștința e o floare care crește pe mormânt.
  • Rușinosul roade osul. //?? <- Mincinosul roade osul

S

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

  • S-a dus de-a berbeleacul. (A căzut rostogolindu-se)
  • S-a dus la mama dracului. (Despre ceva care s-a pierdut)
  • S-a dus pe apa Sâmbetei.
  • S-a făcut o apă și-un pământ. (A dispărut)
  • S-a înfoiat ca varza / Și îngâmfat ca barza.
  • S-a învățat dezbrăcat / Și i-e rușine îmbrăcat.
  • Salutul între doi dușmani este primul semn al împăcării.
  • Salvarea celor învinși e să nu mai spere nimic.
  • Salvarea celor învinși e să nu mai spere nimic.
  • Să mai fie și un lup mâncat de oaie. (Un lucru de excepție)
  • Să ai "cei șapte ani de acasă". (Educatia copiilor o fac părinții înainte de a începe școala)
  • Să dai cum te lasă inima.
  • Să faci ce zice popa, nu ce face popa.
  • Să fii cu ochii în patru. (Să fii atent la ce se petrece în jurul tău, pentru a te apăra.)
  • Să fii "domn" e o-ntâmplare, să fii "om" e lucru mare.
  • Să fii om de omenie!
  • Să iei castanele din foc cu mâna altuia.
  • Să vezi și să nu crezi. (Un eveniment extraordinar)
  • Să-i faci observație prostului e ca și când ai trage un câine de urechi.
  • Să-i fie țărâna ușoară. (Se spune la mort)
  • Să împaci capra cu varza.
  • Să n-ajungi slugă la dârloagă. (Omul care "s-a ajuns" e rău de stăpân)
  • Sângele apă nu se face. (O persoană care iubește, favorizează sau apară pe cei din familia, neamul sau etnia sa.)
  • Să nu faci coarne la mâncare. (Nu fii pretențios)
  • Să nu faci lucru de mântuială.
  • Să nu fie samarul mai mare decât măgarul.
  • Să nu fii a cincea roată la căruță.
  • Să nu fii niciodată a cincea roată la cărută.
  • Să nu fii vaca pe care o mulg alții.
  • Să nu intri slugă la dârloagă (Cel care este însuși slugă își asuprește sluga)
  • Să nu mângâi pisica de la coadă la cap.
  • Să nu muști mâna care-ți dă de mâncare.
  • Să nu pierzi vremea.
  • Să nu pui cal de curse să tragă la plug.
  • Să nu știe stânga ce face dreapta. (Taină mare)
  • Să nu te bagi slugă la dârloagă. (Un om sărac ce "s-a ajuns" e rău ca stăpân)
  • Să nu-ți crezi ochilor.
  • Să nu-ti pleci urechea la tot ce spune lumea.
  • Să nu umbli cu cioara vopsită. (Să nu păcălești)
  • Să nu umbli cu zaruri măsluite. (Să fii cinstit)
  • Să nu umbli haihui. (Fără rost)
  • Să nu vinzi castraveți la grădinar.
  • Să nu vinzi pielea ursului din pădure.
  • Sărac cu duhul.
  • Sărac de-i suflă vântul prin buzunare.
  • Sărac, dar curat.
  • Sărac – lipit pământului.
  • Sărbătorile învrednicesc putorile.
  • Să scoti castanele din foc cu mâna altuia.
  • S-a sculat cu dosu-n sus.
  • S-a sculat cu noaptea-n cap.
  • S-a sculat odată cu găinile.
  • Să se ducă învârtindu-se. (Când dorești să scapi de cineva foarte repede.)
  • Să te ferească Dumnezeu de omul prost și de femeia beată.
  • Să-ți pleznească obrazul de rușine.
  • Să-ți ții vorba-n gură. (Să nu vorbești când nu trebuie)
  • Să vă dea Dumnezeu sănătate și casă de piatră. (Se spune la nuntă)
  • Să vă dea Dumnezeu sănătate și casă de piatră. (Urare. Se spune la căsătorie, la nuntă)
  • Să vezi si să nu crezi!
  • Se dă cu capul de ceasul morții. (Îl frământă o chestiune arzătoare)
  • Se grăbește ca fata mare la măritat.
  • Se linge pe buze de poftă.
  • Se mișcă ca ochii mortului. (E puturos)
  • Se prinde cartea de el ca părul pe broască.
  • Se simte cu musca pe căciulă. (Se simte vinovat)
  • Se ține bățos. (De neînduplecat)
  • Se ține de om ca păduchele de câine.
  • Se ține scai de capul omului.
  • Seamănă ca două picături de apă.
  • Soacră-soacră poamă acră, de te-ai coace cât t-ai coace, dulce tot nu t-ei mai face.
  • Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg.
  • Soare cu dinți.
  • Speranța moare ultima.
  • Spune-mi cu cine te însoțești, ca să îți spun cine ești.
  • Stai tot timpul cu frica-n sân.
  • Strâmbii îi mănâncă pe ăi drepți.
  • Strâmbii mănâncă țara, că drepții nu mai apucă.
  • Strânge bani albi pentru zile negre.
  • Strici orzul pe gâște.
  • Strop cu strop se face marea.
  • Supăratului i se taie nasul.
  • Surdul nu le aude, dar le potrivește.

Ș

  • Șantierul "cucu". Nu iei bani, dar ai de lucru. (muncă rău plătită)
  • Și-a găsit dracu căpacu.
  • Și-a pus picioarele pe spinare. (S-a dus învârtindu-se)
  • Și-așa-i bine, și-așa-i rău. (Pe deoparte e bine, pe de altă parte e rău)
  • Și cu buzele unse si cu slănina in pod. (dorinți nemăsurate)
  • Și cu-o floare, și cu zece, primăvara tot se trece. (nu cantitatea face calitatea)
  • Și cu oile toate și cu lupii prieteni nu se poate. (câștigu are limite naturale)
  • Și deșteaptă și frumoasă și devreme acasă. (despre dorinți nemăsurate)
  • Și lupul de foame iese din pădure afară. (la nevoie se întâmplă multe lucruri necrezute)

T

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

  • Tace si le face.
  • Taie frunză la câini.
  • Te-ai dus bou și te-ai întors vacă. (Nu ai învățat/priceput nimic.)
  • Te-a prins cu mâța-n traistă. (Ai mințit)
  • Te-a prins cu ocaua mică. (Ești necinstit)
  • Te ard de nu te vezi. (Amenințare cu o pedeapsă gravă)
  • Te bagi în toate ca măraru-n bucate.
  • Te faci de garagață / de băcănie / de bășcălie / de panaramă / dă râsul lumii.
  • Te grăbești ca mireasa.
  • Te roade sărăcia precum rugina fierul.
  • Te scumpești la tărâțe și te ieftinești la făină.
  • Timpul vindecă orice rană. (E cel mai bun doctor)
  • Toamna se alege pleava de grâu.
  • Toamna se numără bobocii.
  • Toate la vremea lor.
  • Toate loviturile rănesc, ultima omoară.
  • Tot pățitu-i priceput.
  • Tot tiganu' isi laudă ciocanu'.
  • Trag feciorii la frumoase ca muștele la … dulceață. (eufemism)
  • Trai neneaco, pă/cu banii babachii. (Cu banii lu' babacu)
  • Trai pe vătrai. (Cineva care o duce bine fără să muncească)
  • Trei lucruri nu lasă în pace pe om: vinul, femeia și banul.
  • Tu le faci, tu să le tragi.
  • Tu-mi spui mie că rața-npunge, când ea măcăie și fuge?

Ț

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

  • Țânțarul nu te lasă să te odihnești, dar nici nu te lasă să muncești. (despre mici neajunsuri cu bătaie lungă)
  • Țara arde și baba se piaptănă. (despre indolenți în situații generale grele)
  • Țigările sunt cuie de coșciug.
  • Ține-te în pielea ta, ca să nu dai de belea. (despre riscul unei comportări inoportune)
  • Ține-ți limba-n gură ca să ai friptură. (avertizare la vorbe negândite)
  • Toți leneșii obișnuiesc să-și facă planuri mari.

U

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

  • Uitarea îndepărtează, amintirile apropie.
  • Uită de la mână pân-la gură.
  • Ulciorul nu merge de multe ori la apă.
  • Umblă cu brișca (cuțitul) la carâmbul cizmei. (E prevăzător sau periculos)
  • Un bărbat adevărat are argint la tâmple, aur în pungă și oțel unde trebuie.
  • Una dreaptă și zece strâmbe.
  • Una gândește cârciumarul, și alta bețivul.
  • Un arbore nu face pădure.
  • Una vorbim, bașca ne-nțelegem.
  • Un bogat când moare, săracul fluieră.
  • Un bordei să ai, dar să fie al tău.
  • Unde a dus surdul roata și mutul iapa.
  • Unde a fost, are să mai fie. (istoria se repetă, istoria n-are sfârșit )
  • Unde a mers mia, merge și suta! (Alternativa expresiei anterioare)
  • Unde dai și unde crapă. (O acțiune cu efect neașteptat)
  • Unde e minte multă e și nebunie multă.
  • Unde e sărăcie e și ceartă.
  • Unde e una, se strâng mai multe.
  • Unde e vorba multă, acolo treaba e scurtă.
  • Unde-i banul, acolo-i și mintea.
  • Unde-i lege, nu-i tocmeală.
  • Unde-i minte-i și prostie.
  • Unde nu faci foc, nu iese fum.
  • Unde nu-i cap e vai de picioare.
  • Unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere.
  • Unde nu merge suta, merge mia.
  • Unde pune omul mâna, pune Dumnezeu mila.
  • Unde sare și unde te lovește.
  • Unde-s doi puterea crește. (Dacă amândoi trag în aceeași parte)
  • Unde sunt doi soldați, unul ia comanda.
  • Unde sunt popi mulți, moare pruncul nebotezat.
  • Unde-ți umblă mintea! (Consideri că cineva are idei ieșite din comun)
  • Unde umblă câinii cu covrigi în coadă.
  • Unii au cap ca să nu le plouă în gât.
  • Un lup în piele de oaie.
  • Un munte s-a scremut, și un șoarece s-a născut.
  • Un om prost are cap zevzec.
  • Un prieten nu se pierde.
  • Un tăntălău mai mare nici că se poate.
  • Unul care a ajuns cineva. (A căpătat renume)
  • Unul care-i fripturist. (Profită de ocazie nu tocmai cinstit)
  • Unul care trage spuză pe turta lui. (Care își asumă meritele altora)

V

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

  • Vânzătorul care trage la cântar.
  • * Varianta: Țara arde și nebunul își pârlește ciomagul.
  • Vezi că-i albă și zici că-i neagră. (Încerci să ascunzi adevărul)
  • Vezi paiul din ochiul altuia, dar nu bârna din ochiul tău.
  • Viața leneșului e grea și mai mult înveți din ea.
  • Viața-i viață legată cu ață: s-a rupt ața, s-a dus viața!
  • Vinde făina cu ocaua mică. (despre cântar necinstit)
  • Vine iarna, n-am palton/ Nu-i nimica, am baston.
  • Vinul dezleagă limbile. (Romanii spuneau: In vino veritas.)
  • Vorba de rău se duce ca glonțul, iar cea de bine abia se aude.
  • Vorba dulce e ca sarea în bucate.
  • Vorba dulce mult aduce.
  • Vorba e ca acul: poate să coasă, dar poate să și înțepe.
  • Vorba e făcută ca să ascundă gândurile.
  • Vorba-i de argint, tăcerea-i de aur.
  • Vorba multă – sărăcia omului.
  • Vorbele trec, faptele rămân.
  • Vorbe spuse la mânie sunt ca cele-n bucurie. (la extrem rezonabilul lipsește)
  • Vorbești de lup și lupu-i la ușă.
  • Vrabia mălai visează. (Un scop greu de atins)
  • Vrea să facă din rahat bici. (Lucru imposibil)
  • Vrea să fie și grâul scump și făina ieftină.
  • Vulturul nu prinde muște.

Z

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

  • Zece înțelepți nu pot să descurce ceea ce un nebun a încurcat.
  • Zece luni nu fac cât un soare.
  • Zgârcit de-și mănâncă de sub unghie.
  • Zgârcitul e totdeauna sărac.
  • Zidul alb e hârtia nebunilor.
  • Ziua bună multă vreme nu ține.
  • Ziua bună, dimineața se cunoaște.
  • Ziua bună se laudă seara.
  • Ziua caută-ți de lucru iar noaptea de somn.
  • Ziua frumoasă de dimineață se cunoaște.
  • Ziua fuge de bivoli și noaptea le dă cu coarnele.
  • Ziua multe descoperă.