Urături
-
Plugușorul
-
Plugușorul (2)
-
Plugușorul (3)
-
Jocul caprei de anul nou
-
Jocul caprei de anul nou (2)
-
Jocul caprei de anul nou (3)
-
Sorcova
-
Sorcova (2)
-
Sorcova (3)
-
Sorcova (4)
Vezi și alte urături de Anul Nou…
Colinde
-
Steaua sus răsare
-
O brad frumos
-
Trei păstori
-
Astăzi s-a născut Hristos
-
Deschide ușa creștine
-
Domn, domn, să-nălțăm
-
Trei crai de la răsărit
-
Sus la poarta raiului
-
Noi umblăm și colindăm
-
Într-o noapte sfântă
Vezi și alte colinde de Crăciun…
Plugusorul
Aho, aho, copii si frati
Stati putin si nu-manati,
Langa boi v-alaturati
Si cuvantul mi-ascultati:
S-a sculat mai an
Badica Traian
Si-a incalecat
Pe-un cal invatat,
Cu numele de Graur,
Cu seaua de aur,
Cu frau de matasa,
Cat vita de groasa.
Si in scari s-a ridicat,
Ca s-aleaga-un loc curat
De arat si semanat.
Si-n curand s-a apucat,
Campul neted de arat,
In lungis
Si-n curmezis
S-a apucat intr-o joi,
C-un plug cu doisprezece boi:
Boi bourei
In coada cu dalbei,
In frunte tintatei.
Manati flacai: hai, hai!
Ziua toata a lucrat,
Brazda neagra a rasturnat
Si prin brazde-a semanat
Grau marunt si grau de vara,
Sa dea Domnul sa rasara.
Si cand lucrul a sfarsit
Iata, mare, s-a starnit,
Un vant mare pe pamant
Si ploi multe dupa vant,
Pamantul de-a racorit
Si samanta a-ncoltit
La luna, la saptamana
Isi umplu cu aur mana.
Si se duse ca sa vada
De i-a dat Dumnezeu roada
Si de-i graul rasarit
Si de-i spicul aurit.
Manati flacai: hai, hai!
Traian iute s-a intors…
Si din grajd pe loc a scos
Un alt cal mai nazdravan,
Cum ii place lui Traian:
Negru ca corbul
Iute ca focul,
De nu-l prindea locul;
Cu potcoave de argint
Ce sunt spornici la fugit.
El voios a-ncalecat,
La Tighina a plecat
Si otel a cumparat
Ca sa faca seceri mari
Pentru seceratori tari.
Si sa faca seceri mici
Pentru copilasi voinici.
Si-a strans fineSi vecine
Si vreo trei babe batrane,
Care stiu randul la pane;
Si pe camp i-a dus
Si pe toti i-a pus,
La lucrul pamantului in racoarea vantului.
Ei cu stanga apucau
Si cu dreapta secerau
Si prin lan inaintau
De parea ca inotau.
Manati mai: hai, hai!
Altii in urma lor legau
Si clai mandre ridicau,
Apoi carele-ncarcau
Si pe toate le carau
In capul pamantului,
In bataia vantului.
Arie pe loc faceau
Si graul il treerau;
Harabale incarcau
Si la moara le porneau.
Si turnau deasupra-n cos
Grau maruntel de cel ros,
De sub piatra in covata
Curgea faina curata.
Traian mult se bucura,
Zeciuiala morii da
Si voios se inturna.
Iara mandra jupaneasa
Auzea tocmai din casa
Chiotul flacailor
Scartaitul carelor.
Manati mai: hai, hai!
In camara ea mergea
Si din cui isi alegea
Sita mare si cam deasa
Tot ca panza de matasa
Si cernea, mare, cernea,
Ninsoare se asternea;
Apoi pane plamadea
Si-o lasa pana dospea;
Colacei ca invartea
Pe lopata mi-i culca
Si-n cuptor mi-iarunca;
Apoi iara cu lopata,
Rumeni ii scotea si… gata!
Atunci ea-mpartea vreo cinci,
La flacaii cei voinici
Si-mpartea trei colacei
La copiii mititei.
Manati mai: hai, hai!
Cum a dat Dumnezeu an,
Holde mandre lui Traian,
Asfel sa dea si la voi
Ca s-avem parte si noi.
Sa va fie casa, casa;
Sa va fie masa, masa;
Tot cu mesele intinse
Si facliile aprinse.
Si la anul sa traiti,
Sa va gasim infloriti,
Ca merii,
Ca perii,
In mijlocul verii,
Ca toamna cea bogata
De toate-ndestulata.
Aho, aho!
Plugusorul (2)
Aho, aho, ho-ho,
Mâine anul se-noieste
Plugusorul se porneste
Si începe a brazda,
Pe la case a ura.
Iarna-i grea, omatu-i mare,
Semne bune anul are,
Semne bune de belsug,
Pentru brazda de sub plug.
Doamne binecuvânteaza,
Casa care o ureaza
Plugusor cu patru boi,
Plugusor mânat de noi.
Sus pe cer ca straluceste,
O stea mare ce vesteste
Ca se curma de acum
Al nevoilor greu drum;
Asta-i steaua moldoveneasca
A unirii
Si-a-nfratirii,
Stea de viata, stea de spor,
Stea de bine-n viitor.
Fa-o, Doamne, sa luceasca
Steaua noastra moldoveneasca
Si sa stea tot între noi,
Sa nu mai avem nevoi.
Anul Nou ne-aduce noua,
Timp mai bun si viata noua;
Anul Nou o sa ne fie,
Început de veselie.
Mari pe mici n-or prigoni,
Mici pe mari nu vor râvni,
În fratie si dreptate
Au sa fie legi lucrate.
Noi cu ei mâna vom da
Si-ntr-o hora vom juca.
Dumnezeu care ne-asculta,
Ne întinde hrana multa,
Si pamântul ce-om avea
Grâu de aur ne va da.
Mânati, mâi!
Hai,hai!
Aho, aho!
Mâine anul se-noieste
Plugusorul se porneste
Si începe-a colinda
Pe la case a ura.
Iarna-i grea, omatu-i mare,
Semne bune anul are,
Semne bune de belsug
Ca si brazda de sub plug.
Mânati mai, hai, hai, hai!
Aho, aho, Plugurel mititel
Cu rotilele de fier,
Plugusor cu sase boi,
Plugusor mânat de noi,
Nu ca plugul lui Tarâta
Tras de zece pui de mâta,
Unu-i lung si altu-i scurt
Da-mi colacul sa ma duc.
Roata-n brazda, mai flacai,
Mânati mai si hai, hai, hai!
Si când grâul a fost copt
Treierat si vânturat
În care l-a încarcat
Si la moara a plecat,
Acolo a macinat
Si-a facut un colac pentru sat
Pe piatra morii masurat,
În cuptor l-a vârât prin tinda
Si 1-a scos afara c-o grinda,
Si l-a taiat în doua
Si ne-a dat si noua;
Noi am rupt în cinci
Si-am dat si la calici,
Care stau cu limba-n gura
Si nu stiu nici-o uratura
Mânati mai, hai, hai, hai!
Jupâneasa gazda a facut
Un colac rar
Si-mpletit frumos
Pentru plugarasi scos;
Si 1-a taiat în doua
Si ne-a dat si noua;
Si 1-a taiat în cinci
Si mi-a dat si mie
Ca-s încaltat cu opinci,
Cu opinci îngurguiate,
Cu paie de ovaz legate.
Mânati mai, hai, hai, hai!
Am mai avea de urat
Dar nu suntem dintr-un sat apropiat
Ci din loc îndepartat,
Unde iepurele
Sti-a pazi oile,
Iar vulpea gaini nu pofteste.
Mai îndemnati, mai flacai,
Hai, hai, hai!
Mai mânatï, maï!
Jocul caprei de anul nou
Mosneagul si baba:
Ta, ta, ta, caprito, ta,
Ta, ta, ta, caprita mea
Ta, caprita de la munte,
Cu steluta alba-n frunte!!
Ta, ta, ta, caprita, ta.
Sai in sus si nu mai sta!
(Capra joaca in ritm vioi)
Mosneagul:
Ta, ta, ta, caprito, ta,
Ca pun mana pe nuia!
Si nuiaua-i de cires,
N-ai sa stii pe und-sa iesi!
Ta, ta, ta, caprito, ta!
Nu te da nu te lasa!
Ca de cand te-am cumparat
Mult necaz tu ne-ai mai dat
Si cerand mereu la fan
M-ai facut un mos batran.
Ta, ta, ta, caprito, ta,
Ta, ta, ta, la munte ta,
Dar de cand te-ai linistit
Vanatorul te-a zarit,
Pusca la ochi a luat
Si pe tine te-a-mpuscat.
Vanatorul: (Pune pusca la
ochi si se face ca trage.)
Poc!!!
(Capra cade la pamant si
ramane nemiscata).
Mosneagul:
Of, of, of si iara of!
Omule, cu ce-am gresit,
Capra de mi-ai omorat?
M-ai lasat un om sarac
Fara capra ce ma fac?
Capra noastra dadea lapte
Si mancam noi doi cat sapte.
Hai, bre baba, tu ce zici?
La vara mancam urzici?
Baba:
Incotro s-o apucam?
N-avem ce sa mai mancam.
Vanatorul:
Tot sa plangeti cat ati vrea!
Ce-a catat in iarba mea?
Hai, grabiti-va acum
Si va cautati de drum!
Negustorul:
Ce va targuiti asa?
Vi s-a intamplat ceva?
Mosneagul:
Mi-a ucis capra aici,
Si-am ramas oameni calici.
Negustorul:
Bucurati-va indata
Eu v-o cumpar asa moarta!
Ca sunt negustor de piei
Si-mi trebuie blana ei!
Spuneti cati bani vreti pe ea,
Si-mi caut de treaba mea.
Mosneagul:
Doua mii de lei sa-mi dai,
Si-o banita de malai.
Negustorul:
Eu iti dau o mie de lei
S-o banita de malai.
Cer un doctor, mester mare,
Sa puie capra-n picioare!
Doctorul:
Eu sunt doctor cu renume,
Vreti un bine de la mine?
Negustorul:
Domnu' doctor, medic mare
Sa-mi pui capra pe picioare
Si ce cei, sa-mi spui indata,
Ca eu nu sunt rau de plata.
Doctorul:
Sa vedem ce are capra,
Ca apoi iti spun eu plata.
Capra voastra nu e moarta
Ci ea este lesinata.
Ce vrei tu, caprita apa,
Stai un pic si mai asteapta!
De vrei paine,
N-am la mine!
De bomboane
Nu ti-i foame?
Oare cum sa te impac?
Nu cumva tu vrei un tap?
(In acest moment capra
sare in picioare si joaca vioaie).
Tot grupul de jucatori:
Am tot plans si am oftat
Dar caprita s-a-ndreptat.
Ta, ta, ta, caprita, ta,
Joaca si nu te muia!
Nu te-anina de podele
Ca ramai fara cordele!
Am o capra, n-am o suta
Si mi-i drag ca ma asculta!
Daca nu m-ar asculta
Alta capra mi-as lua!
Ta, ta, ta, la munte ta,
Ta, ta, ta, la munte verde!
Unde lupul nu te vede!
De Anul Nou cu noroc
Si vin mult in poloboc!
Iar la anul cand venim,
Mai bogati sa va gasim!
Jocul caprei de anul nou (2)
Foaie verde şi-o alună
Bună ziua, ziua bună
Ia deschideţi porţile
Să intre căpriţele
Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa
Nu te da nu te lăsa
Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa
Capra noastră-i cu mărgei
Cu cercei cu catifeli
Joacă vesel căpriţa
Toţi îs bucuroşi de ea.
Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa
Nu te da nu te lăsa
Ţa, ţa, ţa, căpriţă ţa
Şi plecai şi eu la târg
Pe căpriţa ce s-o vând
Şi mergând pe drum, mergând
Aud din urmă strigând:
Cumpărătorul:
– De vânzare-i capra bade?
Ciobanul:
– De vânzare!
Cumpărătorul:
– Şi cât vrei pe ea?
Ciobanul:
– 800 de lei!
Cumpărătorul:
– E blândă, nu împunge?
Ciobanul:
– E blândă, nu împunge.
(capra îl împunge pe cumpărător)
Cumpărătorul:
– Eu îţi dau 400 de lei pe ea pentru că împunge.
Ciobanul:
– De cât să-mi dai 400 de lei pe ea, mai bine îi dau
un par în cap. (o loveşte cu băţul, capra cade şi nu
mai mişcă)
Alaiul:
– Văleu, capra noastră a murit!
Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa
Te-o lovit vreo boală grea
Sau pe unde-i colindat
Veste rea tu ai aflat.
Ciobanul:
– Băă, da capra nu-i moartă şi nu din pălitură
a leşinat, ce din cele ce-o aflat.
Alaiul:
Scoală tu căpriţa mea
Faptele s-or îndrepta
Şi-acum haide să plecăm
Şi-alte case colindăm
Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa
Nu te da nu te lăsa
Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa.
Jocul caprei de anul nou (3)
Foaie verde de imas
Suntem din orasul Iasi!
Foicica foi trifoi
Hai caprito dupa noi
Si te pune pe jucat
Ca ai stat si ai mancat
Atentiune si rabdare
Au aterizat tiganii
Au aterizat fortat
Pe pamantul democrat
(Tiganul):
Sunt tiganul Hambulina
Conduc flota si marina
Am 3 firme de import
Si vreo 6 de export
Stai ca ma asteapta tziganca afara
– De unde venim noi fa?
– Din America
– Si cu ce am venit noi fa?
– Cu avionul
– Si cati copii avem noi fa?
– Doi si cu doi fac 22
(Tiganca):
Sunt tiganca Mariana
De pe strada Sfanta Ana
Bat metalu’ cu ciocanu’
Ca sa iasa gologanu’
Hop hop si iar hop
Am ajuns in iarmaroc
La ciobanul cu cojoc
(Ciobanul):
Sunt ciobanul Ionel
Din sătucul Ciresel
Sunt frate cu ciobănaș
Botezat de auraș
Si am venit in asta seara
Cu o capra de vanzare
Tiganul: De vanzare capra asta?
Ciobanul: De vanzare mai tigane
Tiganul: Si cat ceri pe ea?
Ciobanul: 2.000 de parai si o para si capra va fi a ta
Tiganul: Mai putin nu o lasi?
Ciobanul: Asta-i Capra de bogați
Ce consuma? Kilowati?
Tiganul: Lapte da?
Ciobanul: Da mai tigane.
Tiganul: De jucat joaca?
Ciobanul( in batai de tobe): Joaca capro bine bine
Nu ma face de rusine
Nu sta ca o domnisoara
Ca pe post de secretara
Joaca bine din buric
Ca mata te crezi la circ
Joaca bine din picior
Ca la Domnu’ Director
Tiganul: Nici a mea nici a ta
Bag cutitu-n ea
Ciobanul: Aoleu mai tigane mi-ai omorat capra
Tiganul: Fa tiganca suna un doctor
Tiganca: Doctor, doctor, esti acasa?
Doctorul: Mananc sarmale
Tiganca: I-auzi ma sparge oale
Tiganca: Doctor, doctor, esti acasa?
Doctorul: Acasa.
Tiganca: Ia vezi doctore ce are capra asta
Doctorul: Stati putin sa ma prezint (in bataie de tobe):
Eu sunt Doctor Marin
Spaima sticlelor de vin
Scot masele bune rele
Cu guma de la izmene
Si mai scot si cu patentu’
De se mira pacientu’
Si mai scot si cu ciocanu’
De se umple tot ligheanu’
Tiganca: Capra ce are pan’ la urma
Doctorul: Are carii la masele
Si un pui de drac in ele
Are coada rasucita si la cap o dinamita
Cred ca a mancat ceapa
Si a uitat sa bea apa
Dar cu un pic de usturoi
Capra va-nvia inapoi
*
(TOTI, batand din tobe)
SANGE ROSU INCHEGAT
CAPRA NOASTRA A INVIAT
MULTUMIM LUI D-ZEU
CA-NVIAT CAPRITU’ MEU
DE LA MANASTIRE IN SUS
TOATE LAMPILE S-AU STINS
NUMAI LA MANDRUTA MEA
ARDE LAMPA CA O STEA
CA O STEA CA DIN POVESTI
ASTA-I CAPRA CE-O PRIMESTI
ASTA-I CAPRA CAPRELOR
SPAIMA ORASENILOR.
Sorcova (1)
Să trăiti, să-mbătrâniti,
Ca un păr, ca un măr,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca otelul.
La anul si la multi ani!
Sorcova (2)
Sa traiti, sa traiti,
Întru multi ani fericiti
Si ca pomii sa-nfloriti
Si ca ei sa-mbatrâniti
Si ca toamna cea bogata;
Fie casa-ndestulata.
Tot cu mesele întinse,
Cu facliile aprinse,
Sa petreceti împreuna,
Pâna-n veci cu voie buna
Sorcova (3)
Sa traiti
Sa-mbatrâniti,
Ca un mar,
Ca un par,
Ca un fir
De trandafir.
Câte pietricele
Atâtea mielusele;
Câti bolovani
Atâtia cârlani
Câte cuie sunt pe casa,
Atâtia galbeni pe masa.;
Cât grâu în ogor,
Atâtea vite-n obor;
Câte paie-n batatura,
Atâtia copii în patura;
Cât par într-un cojoc,
Atâtia copii la foc;
Câta frunza pe umbrar,
Atâtia bani în buzunar!
Sorcova (4)
Sa traiti, sa-mbatrâniti,
Ca un mar, ca un par
Ca un fir de trandafir.
Ca merii, ca perii,
În mijlocul verii;
Ca vita de vie
La Sfânta Marie
Tare ca piatra,
Iute ca sageata
Tare ca fierul
Iute ca otelul.
Vacile laptoase,
Oile lânoase,
Porcii unsurosi
Copii sanatosi
Câte cuie sunt pe casa
Atâtia galbeni pe masa.
La anul si la multi ani!
Steaua sus răsare
Steaua sus răsare
Ca o taină mare,
Steaua străluceşte
Şi lumii vesteşte (bis)
Că astăzi Curata.
Prea Nevinovata
Fecioara Maria
Naşte pe Mesia (bis)
Magii cum zăriră
Steaua şi porniră
Mergând după rază
Pe Hristos să-l vază.
Şi dacă porniră
Îndată-l găsiră
La Dânsul intrară
Şi se închinară (bis)
Cu daruri gătite
Lui Hristos menite
Având fiecare
Bucurie mare (bis)
O, brad frumos
O, brad frumos, o brad frumos,
Cu cetina tot verde.
Tu eşti copacul credincios,
Ce frunza nu şi-o pierde,
O, brad frumos, o brad frumos,
Cu cetina tot verde.
O, brad frumos, o brad frumos,
Verdeaţa ta imi place.
Când o revăd sunt bucuros
Şi vesel ea ma face.
O, brad frumos, o brad frumos,
Verdeaţa ta imi place.
O, brad frumos, o brad frumos,
Cu frunza neschimbată.
Mă mângâi şi mă faci voios
Şi mă-ntâreşti îndată.
O, brad frumos, o brad frumos,
Cu frunza neschimbată
Trei păstori
Trei pastori se intalnira
Trei pastori se intalnira
Raza soarelui, floarea soarelu
Si asa se sfatuita:
Haideti fratilor sa mergem
Haideti fratilor sa mergem
Raza soarelui, floarea soarelu
Floricele sa culegem.
Si sa facem o cununa
Si sa facem o cununa
Raza soarelui, floarea soarelu
S-ompletim cu voie buna.
Si s-o ducem lui Cristos
Si s-o ducem lui Cristos
Raza soarelui, floarea soarelu
Sa ne fïe de folos.
Astazi s-a nascut Hristos
Mesia chip luminos
Laudati si cantati
Si va bucurati!!
Mititel infasatel
In scutec de bumbacel
Laudati si cantati
Si va bucurati
Neaua ninge
Nu-l atinge
Vantul bate
Nu-l razbate
Laudati si cantati
Si va bucurati!!
Si de acum
Pana-n vecie
Mila domnului sa fie
Laudati si cantati
Si va bucuratï!!
Deschide usa crestine
Ca venim din nou la tine
Drumu-i lung si-am obosit
De departe am venit.
Si la Viflaeem am fost
Unde s-a nascut Hristos,
Si-am vazut pe a sa mama
Pe care Maria-o cheama.
Cum umbla din casa-n casa
Ca pe fiul ei sa nasca
Umbla-n sus si umbla-n jos
Ca sa nasca pe Hristos!!
umbla-n jos si umbla-n sus
Ca sa nasca pe Iisus,
Mai tarziu casi apoi
Un staul frumos de oi
Si acolo pe fan jos
S-a nascut Domnul Hristos
Cete de ingeri coboara
Staulul de-l inconjoara
Ingerii cu flori in mana
Impletesc mandra cununa
Pe cununa-i scris frumos
Astazi s-a nascut Hristos
Care cu puterea sa
Mantui-va el lumea
Si-de acum pana-n vecie
Mila Domnului sa fie
Tuturor cu bucurïe!!
Am plecat sa colindam
Domn domn sa-naltam,
Cand boierii nu-s acasa
Domn domn sa-naltam,
Cand boierii nu-s acasa
Domn domn sa-naltam,
Domn domn sa-naltam,
Domn domn sa-naltam.
Au plecat la vanavanatoare
Domn domn sa-naltam,
Sa vaneze caprioare
Domn domn sa-naltam,
Sa vaneze caprioare
Domn domn sa-naltam,
Domn domn sa-naltam,
Domn domn sa-naltam.
Caprioare n-au vanat
Domn domn sa-naltam,
Si-au vanat un iepuras
Domn domn sa-naltam,
Si-au vanat un iepuras
Domn domn sa-naltam,
Domn domn sa-naltam,
Domn domn sa-naltam.
Sa faca din pielea lui
Domn domn sa-naltam,
Vesmant frumos domnului
Domn domn sa-naltam,
Vesmant frumos domnuluï
Domn domn sa-naltam,
Domn domn sa-naltam,
Domn domn sa-naltam.
Trei crai de la Rasarit
Spre stea au calatorit
Si-au mers dupa cum citim
Pana la Ierusalim
Acolo dac-au ajuns
Steaua nori li sau ascuns
Si le-a fost a se plimba
Prin oras a intreba
Iara irod imparat
Auzind sa tulburat
Pe Crai grabnic i-a adunat
Si in taina ia intrebat
Ispitind-ui vru setos
Ca sa-l afle pe Hristos
Crai dac-au plecat
Steaua iar s-a aratat
Si-au mers pana au statut
Unde fiul sa nascut
Si toti s-au bucurat
Pe Hristos dac-au aflat
Cu daruri sa incinat
Ca unui mare ïmparat
Sus la poarta raiului,
Poarta raiului,
paste turma tatalui,
Turma tatalui.
linu-i lin si iarasi lin,
Bate vantul frunta lin,
Lin si iarasi lin.
Dar la turma sine sta?
Cine, cine sta?
sta chiar Maica precista,
Maica precista.
linu-i lin si iarasi lin,
bate vantul frunza lin,
lin si iarasi lin.
Langa ea, un leganel,
Da, un leganel,
Cu un copilas in el,
Copilas in el.
linu-i lin si iarasi lin,
Bare vantul frunza lin,
Lin si iarasi lin.
Copilasul cand plangea,
Puiul cand plangea,
Maica Sfanca lin canta,
Maica lin canta.
linu-i lin si iarasi lin,
Bate vantul frunza lin,
Lin si iarasi lïn.
Noi umblam si colindam
Pe Iisus sa-L cautam
R: Buna seara, seara de Craciun
Si umblam din casa-n casa
La acei care ne lasa.
R:
Unde poarta-i incuiata
Noi sarim si 'peste poarta
R:
De la mic si pan-la mare
Caci azi toti au sarbatoare
R:
Sarbatoarea cea mai dulce
Nimeni nu vrea sa se culce
R:
Tuturor le spunem iara
Ce odata se-nserara
R:
Colo-n tara evreiasca
In cetatea-mparateasca
R:
Noi umblam precum umblara
Maica sfanta intr-o sara
R:
Cu Iisus la inimioara
Sa-si gaseasca o cascioara
R:
Ca sa-si nasca pruncul dulce
Si in caldura sa si-L culce
R:
Nimen-n lume n-o lasara
Trebuie sa nasca afara
R:
Intr-o pestera pustie
In cumplita saracie
R:
Asta seara toti sa cante,
Lui Iisus si Macii Sfinte
R:
C-a voit sa indulceasca
Suferinta omeneasca
R:
Te lasam acum crestine
Dar sa ne-ntalnim cu bine
R:
Si la anul care vine
Tot cu pace, tot cu bïne
1. Intr-o noapte sfanta
Ingeri au vestit
C-a venit pe lume
Fiul Preaiubit
Vestea acesta buna
Lumea a cuprins
Si pe cer un astru
Mare s-a aprins.
Refren:
Haideti toti sa ne-nchinam
Lui sa ne-nchinam
Trupului trimis din cer
Colo-n Beltleem.
Pe Iisus sa-l Preamarim
Noi sa-l Preamarim
Lauda inimii sa-i dam
Sa ne veselim.
2. Cata bucurie
Ne-a venit de sus
Sa-l vedem pe Tatal
Prin Domnul Iisus
Intr-un staul rece-n
Scutece-nfasat
Pruncul Sfant asculta
Cantul minunat.
Refren:…
3. Cerul si pamantul
S-au unit prin El
Caci Iisus din staul
E Preasfantul miel.
El v-a creste mare,
Domn si Imparat
Sa ne dea iertare
De-orisice pacat.
Refren:…
Sa ne veselïm!
Vezi și alte colinde de Crăciun…
Descriere
Caracterul esenţial al sărbătorilor de iarnă
este bucuria şi încrederea cu care omul
întâmpină trecerea de la anul vechi
la anul nou, începutul unei noi perioade
de vegetaţie, al unei noi etape în
viaţa lui şi a sătenilor săi, a colectivităţii
în care trăieşte.
Obiceiurile de iarnă se respectă în
satele moldovenești cu sfinţenie.
Cetele de urători, colindători cutreieră
uliţele satelor şi gospodăriile
ţărăneşti, făcând tradiţionalele
urări de bine și sănătate.
Plugusorul copiilor este tot un obicei stravechi
agrar. In ajunul Anului Nou, cetele de copii intra
din casa in casa sa ureze, purtand bice (harapnice)
din care pocnesc, buhaie (un instrument specific),
clopotei, talangi etc. Urarea ce se face la plugusorul
de anul nou este un lung poem in versuri, care
prezinta succesiunea muncilor agricole – de la
aratul ogorului pana la coptul colacilor.
Se spune ca obiceiul de a merge cu plugusorul
de anul nou, este din perioada veche dacica.
Plugusorul celor maturi – cete de flacai
si de barbati de curand insurati, pleaca cu
Plugul (plugusorul), un stravechi obicei, derivat
dintr-o practica veche initiatica, trecut printr-un
rit de fertilitate, plugusorul a ajuns o urare obisnuita
de recolte bogate, sanatate in anul care abia incepe.
Urarea de plugusor este de fapt un adevarat poem
care deschide cu har, recurgand la elemente
fabuloase, toate muncile agricole. Obiceiulde a
merge cu plugusorul contribuie la veselia generala a
Sarbatorilor de Anul Nou, plugusorul versuri coloreaza
desfasurarea acestei sarbatori de anul nou cu acele
elemente care ilustreaza una dintre principalele
ocupatii ale poporului nostru – agricultura si
cresterea animalelor.
Farmecul melodiilor şi textelor poetice ale urăturilor
este inegalabil. Tinerei generaţii îi revine sacrul rol
de a duce mai departe acest inestimabil tezaur popular.
Jocul caprei
Capra" este cunoscută în funcţie de zona etnografică
sub nume diferite: "Bouriţă", "Turcă", "Cerb", "Brezaie".
Ea se compune din "clonţ" – cap lucrat din lemn, cu
maxilarul inferior mobil pentru a "clămpăni" şi "coarne"
bogat împodobite cu oglinzi, mărgele, ciucuri coloraţi,
panglici multicolore, clopoţei, zurgălăi şi blană de
capră sau de iepure. Trupul costumului este realizat
dintr-o ţesătură groasă de lână, cergă, covor sau blană
de capră, care are rolul de a-l ascunde pe cel care o
poartă.
Cea mai amplă ceată o are "Capra" moldovenească
care a grupat în jurul nucleului principal de personaje,
un număr impresionant de "mascaţi" (35-40 de personaje).
În această componenţă, cetele parcurg întreaga aşezare
sătească, din casă în casă, "Capra" fiind jucată pentru a
aduce noroc şi belşug. În final "Capra" este săgetată,
adică omorâtă, la fel ca şi anul care se sfârşeşte şi
îngropată simbolic. În ziua de 2 ianuarie ea se dezgroapă,
iar evenimentul este sărbătorit de feciorii urători,
printr-o petrecere denumit "bulciugul turcii" la care sunt
invitate fetele şi părinţii lor. În unele sate aveau loc
întreceri între cetele de "turcaşi", câştigătorilor oferindu-li-se
o cunună de iederă (o plantă verde tot timpul) pe care
o purtau de sărbători
Capra: Corpul este alcatuit dintr-o panza
groasa pe care sunt cusute, in randuri, fasii
de hartie colorata sau spice de stuf.
Inaltimea corpului poate ajunge pana la 2-3 m
(dupa traditia locului in care se joaca.) Capul
poate fi impodobit cu oglinzi, fasii de panglica
colorata, beteala.
Mosneagul: Are haine batranesti, cu un cojoc
pe el. In mana duce un bat mare
Baba: Imbraca haine femeiesti batranesti.
Rolul acesteia este interpretat in travesti.
Negustorul: Poarta pelerina, sapca.
Are carja si cos.
Doctorul: Peste hainele obisnuite imbraca
un halat alb. In mana are o trusa.
Vanatorul: Poarta haine verzi, de padurar.
Are pusca.
Fluierarul: Se imbraca in haine comune.
Are un fluier din care canta melodii populare
in ritm vioi.
Sorcova veselă
Aparţinând obiceiurilor de Anul Nou,
umblatul cu sorcova e mai cu seamă
bucuria copiilor. Aceştia poartă o
crenguţă înmugurită de copac sau
o sorcovă confecţionată dintr-un băţ
în jurul căruia s-au împletit flori de
hârtie colorată. Numele de sorcovă
vine de la cuvântul bulgar surov (verde
fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită,
ruptă odinioară dintr-un arbore. Înclinată
de mai multe ori în direcţia unei anumite
persoane, sorcova joacă întrucâtva rolul
unei baghete magice, înzestrate cu
capacitatea de a transmite vigoare şi tinereţe
celui vizat, gazdelor li se adresează urări
de bun augur. Textul urării, care aminteşte
de o vrajă, nu face decât să întărească
efectul mişcării sorcovei.
Descriere
