A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

A 

• A aduce apă după ce s-a stins focul. (Despre ajutor venit prea târziu)
• A aduna nuiele pentru spinarea sa. (A-și face singur rău)
• A ajunge cuțitul la os. (Orice răbdare are un sfârșit)
• A alerga după ciolan. (după ce e mai bun)
• A arăta pumnul sub batistă. (Amenințare îmbrăcată în cuvinte frumoase)
• A arde pe cineva. (A bate, a pedepsi)
• A arunca găina moartă în curtea vecinului. (Dovadă de lașitate, fugă de răspundere)
• A auzit clopotul, dar nu știe de la ce bisericǎ.
• A avea ac de cojocul cuiva. (Amenințare spusă cuiva care se încăpățâneză)
• A avea de-a face cu cineva. (Amenințare)
• A avea mai mult noroc decât minte. (despre avantaje obținute întâmplător)
• A avea un of la inimă.
• A băga mâna în foc pentru cineva. (despre argumente în favoarea cuiva)
• A băga pe cineva la sapă. (a îl lăsa fără bani)
• A bate apa-n piuă. (despre activitate fără rost)
• A bate calul care trage. (A fi nedrept)
• A bate capul. (A sâcâi pe cineva cu vorba)
• A bate fierul cât e cald. (despre intervenția în timp util)
• A bate găina cu lanțul.
• A bate la ochi. (Un lucru îndoielnic)
• A bate toba în tot satul. (A duce o vorbă de la unul la altul)
• A călca pe bec. (A fi găsit vinovat)
• A căuta pete-n soare. (despre intenția fermă de a învinovăți pe cineva)
• A cânta cuiva în strună. (A întări convingerea cuiva, fără opinie proprie)
• A căra apă cu ciurul. (A face un lucru inutil)
• Aceași Mărie cu altă pălărie. (La même Janette autrement coifé)
• A da bir cu fugiții.(A pleca în mod rușinos)
• A da ortul popii. (A muri)
• A da peste noroc.
• A da portocale la porci. (a risipi fără rost)
• A da una "în numele Tatălui". (A lovi cu putere)
• A despica firul în patru. (A analiza, exagerând, un lucru)
• A duce cu preșul. (A păcăli)
• A dispărut de parcă l-a-nghițit pământul. (despre pierdere a contactului cu cineva)
• A face bortă în apă. (despre lucruri neadecvate, sau imposibile)
• A face cinste. (A da de băut)
• A face cruce în tavan. (De bucurie)
• A face cuiva hatârul. (A împlini dorința)
• A face cuiva ochi dulci. (A linguși)
• A face cum îl taie capul. (despre soluții/rezolvări găsite fără plan)
• A face din cal măgar și din țânțar armăsar. (A exagera)
• A face ochi dulci cuiva.
• A face pe cineva cu ou și cu oțet. (A face cuiva morală foarte aspră)
• A face pe cineva de două parale.(A face cuiva morală foarte aspră)
• A face treaba în doi peri. (A lucra de mântuială)
• A face umbră pământului degeaba. (Un om fără rost)
• A face un bine înseamnă a-și bate cuie în talpă. (despre ajutor cu urmări nedorite pentu autor)
• A fi cu ochii în patru. (A fi foarte atent la ceva primejdios)
• A fi doar un pic însărcinată, nu se poate.
• A fi pe drojdie (cu banii). A fi la limită (cu banii)
• A fi învățat până la genunchiul broaștei. (lipsă de școală, de învățătură)
• A fi piele și os. (A fi foarte slab)
• A fi prins cu cioara vopsită. (Încercare nereușită de a înșela pe cineva)
• A i se face urechile ca la măgar. (a asculta cu atenție un secret, a trage cu urechea)
• A i se urâ cu binele. (Cineva care caută gâlceavă)
• A împăca capra cu varza. (Două lucruri incompatibile)
• A înghițit gălușca și a tăcut chitic. (despre imputări justificate și acceptate)
• A îngrășa porcu în ajun de Crăciun. (A se pregăti pentru ceva în ultimul moment)
• A lăsa pe cineva cu vorba-n gură. (Semn de dispreț)
• A lăsa baltå un lucru. (A părăsi (o lucrare etc.), a lăsa ceva neterminat)
• A lua partea leului. (a face împărțire nedreaptă, avantajoasă pentru sine)
• A lua plasă (A fi păcălit)
• A luat-o la măsea. (S-a îmbătat)
• A lucra din plin. (Repede și cu spor)
• A mânca coliva cuiva. (Amenințare)
• A nimerit-o ca nuca-n perete. (despre gafe, lucruri nepotrivit făcute)
• A nu face față. (Ceva care depășește capacitatea cuiva)
• A nu vedea pădurea din cauza copacilor. (despre neconsiderare a unui lucru important, din cauze minore)
• A păli pe cineva. (A lovi)
• A peria pe cineva. (A linguși)
• A pica din senin. (Pe neașteptate, surprinzător)
• A pierde vremea de pomană. (A irosi timpul în zadar)
• A pleca câine surd la vânătoare. (Nepregătit pentru o acțiune)
• A pleca la vânătoare fără pușcă. (despre pregătire nefăcută sau insuficientă)
• A plecat cu grabă și s-a-ntâlnit cu zăbavă. (despre acțiuni, fără rost întârziate)
• A prinde cu mâța-n sac. (A dezvălui o minciună, un furt)
• A pune bețe-n roate. (A pune piedici cuiva)
• A pune carul înaintea boilor. (A face treaba pe dos)
• A pune paie pe foc. (A înteți o ceartă)
• A pune țara la cale. (O discuție lungă și fără rost)
• A purta de la Ana la Caiafa. (A duce cu vorba)
• A rânji fasolea. (peiorativ – Cineva care râde necuviincios)
• A se culca odată cu găinile. (Devreme)
• A se da de ceasul morții. (A fi obsedat la maximum de un gând)
• A se da de ceasul morții. (A se strădui în zadar)
• A se da de gol. (A-și dezvălui o intenție ascunsă)
• A se da peste cap pentru a face un lucru. (depre ambiția unei intenții)
• A se dezbrăca de caracter. (A-și pierde cumpătul și trece la vorbe/fapte urâte)
• A se face că plouă. (se face că a uitat ce s-a întâmplat)
• A se face luntre și punte. (A face tot posibilul)
• A se juca cu focul. (A întreprinde ceva periculos)
• A se lăsa pe tânjeală. (A se lenevi)
• A se uita ca curca în fântână.
• A se uita ca curca-n crăci.
• A se uita ca la soare. (a venera pe cineva)
• A se uita ca mâța-n calendar. (despre lipsa de idei potrivite)
• A se uita ca pisica în calendar. (idem)
• A se umfla în pene. (A fi îngâmfat, arogant)
• A sări în ochi. (Un lucru cert)
• A sări peste cal. (a exagera)
• A schimba apa, aerul și fraierul.
• A scoate ceva din pământ, din piatră seacă. (A face rost de un lucru ca printr-o minune)
• A scoate-o din pământ, din iarbă verde. (A minți, a argumenta neașteptat)
• A sta călare pe noroc. (despre șanse survenite)
• A sta cu banii la saltea. (Cineva care e zgârcit)
• A sta cu burta la soare. (a se relaxa exagerat)
• A sta cu burta pe carte. (a învăța, studia insistent)
• A sta cu un ochi la slănină și cu altul la făină. (despre indecizie în fața unor opțiuni)
• A strica orzul pe gâște. (A da cuiva (ceva), care nu prețuiește ce i se dă)
• A strica prietenia cu cineva. (despre schimbare (negativa) de atitudine)
• A trage la șaibă. (Muncă grea și monotonă de zi cu zi)
• A trăncăni vrute și nevrute. (a pălăvrăgi)
• A trecut baba cu colacii. (A ezita să întreprindă oportun ceva favorabil)
• A uita de la mână până la gură. (despre uituci)
• A umbla cu capul in nori. (Visător, fără socoteală)
• A umbla cu cioara vopsită. (A minți, a încerca să înșele)
• A umbla hai-hui. (mers fără rost)
• A vedea negru înaintea ochilor. (De mânie, de supărare)
• A vedea roșu înaintea ochilor. (Mânie)
• A vedea stele verzi. (durere, în urma unei lovituri)
• A veni pe nepusă masă. (Pe neașteptate)
• Avocatul cap de are, iar la cal niște picioare.
• A vorbi cu tâlc. (Cu subînțeles)
• A vorbi în doi peri. (A vorbi aiurea)
• A vorbi între patru ochi. (Ceva secret)
• A zburat puiu cu ața. (A pierde ocazia)
• Adevărul este întotdeauna la mijloc. (despre precauție în acceptarea argumentărilor părților)
• Adevărul iese la suprafață ca untdelemnul deasupra apei. (adevărul învinge întotdeauna)
• Adevărul se spune la despărțire.
• Adevărul stă scris printre rânduri. (despre semnificații ascunse în spatele cuvintelor)
• A-i fi frică și de umbra sa. (teamă exagerată în ceea ce se întreprinde)
• Ai ales, pân-ai cules. (O alegere târzie și proastă între opțiuni)
• Ai carte, ai parte. (despre necesitatea și avantajele educării)
• Ai, dai, n-ai. Ia nu da, să vezi cum ai. (despre dăruiri nejustificate)
• Ai dat-o cotită. (Ai făcut o gafă, ai spus o prostie)
• Ai pus degetul unde mă doare. (În discuție s-a atins un lucru esențial)
• Ajunge o măciucă la un car cu oale. (despre tendința de a pedepsi, critica exagerat)
• A-nțărcat bălaia. (Când nu se mai vrea să fie ajutat cineva care nu merită)
• Apa trece, pietrele rămân. (Necazurile trec și totul rămâne ca-nainte)
• Arde casa și el cu luleaua "Dă-mi un foc". (Cineva care vine cu pretenții minore într-o împrejurare mult mai importantă)
• Arde satul și baba se piaptănă.
• Are balta pește. (Cineva care este îndestulat)
• Are limba despicată. (E șiret ca un șarpe)
• Are limba înveninată. (care vorbește de rău)
• Are minte de găină. (E fraier, ușor de păcălit)
• Are o potcoavă și-i mai trebuie trei și calul. (despre disproporție între ceea ce s-a și ceea ce mai este de făcut )
• Are o zi lucrătoare și una sărbătoare. (care mai mult se odihnește)
• Are spor la treabă. (Cineva harnic, lucrează repede)
• Are suflet de câine.
• Ascultă și nu te mânia, ca să te poți îndrepta. (despre calm în corectarea greșelilor)
• Așa e când e să se ducă de râpă. (Un lucru sortit să nu reușească)
• Așchia nu sare departe de trunchi. (despre calități sau defecte aparent sau vizibil moștenite)
• A-și băga mințile-n cap. (A-și îndreapta purtarea)
• A-și bate singur cuie-n talpă. (A-și crea necazuri)
• A-și da arama pe față. (A-și dezvălui intenții rele)
• A-și da cu părerea.
• A-și da în petic. (A-și da pe față, fără voie, anumite cusururi)
• A-și da în petic. (A spune/face un lucru nepotrivit)
• A-și face singur bube-n cap.
• A-și ieși din fire. (A se supăra, a-și pierde cumpătul)
• A-și înghiți cuvintele. (A fi surprins)

B

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

• Bacșișul este inclus dar nu este exclus.
• Ba e albă, ba e neagră. (Cineva care încearcă să mintă)
• Bagi pe dracu’n casă cu dracu și nu-l poți scoate cu suta de arhierei.
• Banii fac bani și păduchii tot păduchi.
• Banul e ochiul dracului.
• Banul e o mică roată ce-nvârtește lumea toată.
• Banul face din om neom.
• Banul la ban trage.
• Bănuțul face leuțul.
• Bărbierul învață meseria pe capul proștilor.
• Barca cât este de veche tot mai trece-odată iazul/ Baba cât e de bătrână tot ar mai sări pârleazul (Păstorel Teodoreanu)
• Bătaia e ruptă din rai. (Se spune despre educația copiilor)
• Bătaia la copii e ca buruiana de leac / e ruptă din rai. (Demodat)
• Bătrânețe haine grele, cum să fac să scap de ele.
• Bătrânețile nu vin singure, ci cu multe nevoi.
• Beleaua stă pe capul omului ca păduchii pe câine.
• Binefacerile făcute altora nu trebuie reamintite.
• Bine faci, bine găsești.
• Binele ce-l faci cuiva, ți-l întoarce vremea care vine.
• Boala intră cu carul și iese pe urechea acului.
• Boală lungă – moarte sigură! (Un lucru cu care te chinuiești îndelung e sortit să nu reușească)
• Bogatul nu crede săracului și sătulul nu crede flămândului.
• Brânză bună în burduf de câine. (Un om inteligent, dar care nu-și face cinste)
• Buba cap nu face până nu se coace. (despre răul care se vede doar la efect)
• Bucuria trece repede, dar durerea nu se uită.
• Bucuria zboară, durerea înconjoară.
• Bună ziua ți-am dat, belea mi-am căpătat.
• Burta plină nu învață bine.
• Buturuga mică răstoarnă carul mare.

C

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

• Capra bese și oaia trage rușinea.
• Capra e plină de râie dar umblă cu coada in sus.
• Capra sare masa, iada sare casa. (Cineva care imitând, exagerează)
• Capul plecat, sabia nu-l taie (dar cu umilință lanțul încovoaie).
• Cască ochii la tocmeală, iar nu după ce te-nșeală. (despre prevedere)
• Caută bătaia cu lumânarea. (Se spune la copii, unul ce deranjează)
• Căile Domnului sunt necunoscute. (Soarta, bat-o vina)
• Căpățână cinci oca. (Se spune cuiva încăpățânat)
• Câinele care latră nu mușcă. (despre răutate mult trâmbițată)
• Câinele fuge de zburătură nu de îmbucătură.
• Câinele moare de drum lung și prostul de grija altuia.
• Câinii latră, caravana trece.
• Călătorului îi stă bine cu drumul. (Să nu zăbovești când întreprinzi ceva)
• Calicia pierde omenia.
• Calul de dar nu se caută la dinți. (Ce e dăruit, fie bine primit)
• Calul moare de drum lung și prostul de grija altuia.
• Când ai intrat în rahat până la nas, ține-ți gura închisă.
• Când ești sătul lasă câteva firimituri și la vrăbii.
• Când îi dai îi fată vaca, când îi ceri îi moare boul.
• Când mi-oi vedea ceafa. (Niciodată)
• Când mori nu iei nimic cu tine.
• Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum. (Se spune la petrecere)
• Când nevasta tace, să n-o-ntrerupi.
• Când omul cade, îi piere și umbra.
• Când pisica nu-i acasă, joacă șoarecii pe masă.
• Când se duce parcă vine și când merge parcă stă (Cineva care nu face nimic)
• Când vorbesc, nu fluier. (Nu vorbesc aiurea)
• Când vorbesc armele, tac legile.
• Când vorbești să fie cum ai da cu pensula, nu cum ai da cu parul.
• Cântă cucu-n coastă, vai de pălăria noastră
• Cârnatul când se-ndeasă începe a crăpa.
• Câte bordeiuri atâtea obiceiuri. (fiecare familie are rețeta ei)
• Ce-ai luat pe mere ai dat pe pere.
• Ce-am avut și ce-am pierdut…, caprele tot șapte sunt.
• Ceapa are multe foi și tot degeră la frig. (Călcâiul lui Ahile)
• Ce are-n gușă – și-n căpușă. (Cineva care vorbește vrute și nevrute)
• Ce are sula cu prefectura? (Asociație nepotrivită de idei)
• Ce crezi tu că poți face, alții au făcut deja.
• Cerul e mai negru ca dracul.
• Ce dai, aia primești. (Fă bine și-l primești înapoi.)
• Ce e dăruit, fie bine primit.
• Ce-i frumos și lui Dumnezeu îi place.
• Ce e-n gușă, și-n căpușă. (Cineva care vorbește vrute și nevrute)
• Ce e scris, e sfânt. (Lat: Verba volant, scripta manet)
• Ce faci cu mâna ta e bun făcut.
• Ce omul face, nici dracul nu desface. (Când omul încurcă lucurile)
• Ce-i al tău e pus deoparte.
• Ce-i dat de la D-zeu e bun venit! (Te împaci cu gândul că ai primit/moștenit ceva netrebuitor)
• Ce-i mai bun la om e câinele. (Câinele fiind simbol de răutate)
• Cei mai mulți din neștiință greșesc la cele de cuviință. (despre cei fără bună creștere)
• Ce înveți la tinerețe, aia știi la bătrânețe. (Calul nu poate să-nvețe, meargă-n trap la bătrânețe)
• Ce-i prea mult strică. (modern: Ce-i prea mult se cheamă stres)
• Cel ce păgubește la minte folosește.

Î Cel ce se înneacă se agață și de un pai.

• Cel ce se teme să piardă nu poate să câștige. (Cine nu riscă, nu câștigă)
• Cele bune să se adune, cele rele să se spele.
• Celui cu economie, suta îi este o mie.
• Ce mai la deal-la vale. (Pe scurt vorbind)
• Ce mai tura-vura. (Pe scurt vorbind)
• Ce omul face, nici dracul nu desface.
• Ce știe tot satul, nu știe bărbatul. (Bărbatul e ultimul care află că nevasta îl înșeală)
• Ce-ți dorești tu ție, să-mi dea Dumnezeu mie.
• Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face.
• Ce ți-e scris, în frunte ți-e pus. (Fiecare om are o soartă, un destin)
• Ce ție ți se pare neînchipuit de greu, alții deja au făcut.
• Ce poți face azi nu lăsa pe mâine.
• Ceva care se duce de râpă. (se distruge)
• Ceva care se petrece din an în paște. (foarte rar)
• Ceva care "vine peste mână". (Un lucru neconvenabil)
• Ceva de care s-a ales praful.
• Ceva care nu se cade. (O vorbå sau o faptă ne la locul ei)
• Ceva care merge ceas. (Un mecanism sau o afacere care functioneazå perfect)
• Ce vine de la Domnu' e bun venit.
• Chelului îi trebuie tichie de mårgåritar. (Își doreste ce nu-i då mâna)
• Cilivizația e diferența dintre ogor și maidan.
• Cine aleargă după doi iepuri, nu prinde niciunul.
• Cine are barbă, are și pieptene. [Grigore George Tocilescu – Materialuri folcloristice (1900)]
• Cine are nevastă bună ajunge fericit, …cine are nevastă rea ajunge filozof.
• Cine are noroc la joc, n-are noroc în dragoste.
• Cine are urechi de auzit, să audă!
• Cine cere, nu piere, dar nici nume bun nu are.
• Cine câștigă la joc, în dragoste n-are noroc.
• Cine e harnic și muncește are tot ce vrea, …cine-i leneș și chiulește are tot așa.
• Cine face bine, bine găsește; / Cine face rău, rău-l însoțește.
• Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou.
• Cine fură o pâine ajunge-n pușcărie, cine fură un milion ajunge ministru.
• Cine-mparte, parte-și face.
• Cine muncește, n-are timp să facă bani.
• Cine naiba a mai văzut, …brânză friptă la grătar, domnișoară pe măgar.
• Cine ne viziteză ne face onoare, cine nu, plăcere.
• Cine nu crede în el însuși, nu crede în nimic.
• Cine nu muncește, nu mănâncă.
• Cine nu voiește când poate, nu va mai putea când va voi.
• Cine poate oase roade, cine nu, …nici carne moale.
• Cine râde la urmă râde mai bine.
• Cine s-a fript cu ciorba, suflă și-n iaurt.
• Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.
• Cine seamănă vânt culege furtună.
• Cine se amestecă în tărâțe, porcii îl mănâncă. [Grigore George Tocilescu – Materialuri folcloristice (1900)]
• Cine se aseamănă, se adună.
• Cine se scoală de dimineață, departe ajunge.
• Cine se scuză se acuză.
• Cine te vede intrând în cârciumă, nu zice că ai intrat să te închini.
• Cine umblă cu miere se mânjește și pe buze.
• Cine umblă pe drum cu gândul acasă, își pierde căciula în târg.
• Cineva care a dat în mintea copiilor. (Este naiv)
• Cineva care are capul baniță de carte.
• Cineva care are gura spucată. (Prevede ceva neplăcut)
• Cineva care are fitilul scurt. (Certăreț)
• Cineva care este ciuca bătăilor. (Mănâncă bătaie tot timpul)
• Cineva care este coadă de topor. (Stă în slujba cuiva care asuprește lumea)
• Cineva care este turnător. (Spioneazå și dezvăluie)
• Cineva care e "mort" după altcineva. (Iubește nespus)
• Cineva care e "mort" după ceva. (Dorește un lucru foarte mult).
• Cineva care este "beat-curcă". (La curcani se turna rom pe gât înainte de a-i tăia)
• Cineva care este cu capsa pusă. (Certăreț)
• Cineva care este cu un ochi la slănină și cu altul la făină. (hrăpăreț)
• Cineva care este "lasă-mă să te las" (Desinteresat, moale la treabă)
• Cineva care nu-și vede lungul nasului. (Îngâmfat și cam obraznic)
• Cineva care o duce bine/ îi merge din plin/ are stare bună.
• Cineva care s-a ajuns. (S-a îmbogățit)
• Cineva care se mișcă "ca ochii mortului". (E încet la treabă)
• Cineva care "și-a băut mințile". (Din cauza băuturii face lucruri nechibzuite)
• Cioară mândră și flămândă.
• Colac peste pupăză. (Ceva care vine să înrăutățească o situație deja precară)
• Copacii mor în picioare. (cei puternici nu cad ușor)
• Copacul cu rădăcini adânci, nu se teme de furtună.
• Copilul cu douǎ moașe, rǎmâne cu buricul netǎiat.
• Corb la corb nu scoate ochii.
• Cu capul în biserică și cu gândul la dracu'.
• Cu cât înveți mai mult, cu atât știi mai puțin. (despre nesfârșita știință)
• Cu cât țipi mai tare cu atât te doare mai rău.
• Cu chei de aur se deschid porțile raiului.
• Cui pe cui se scoate. (orice problemă oferă propriile soluții)
• Cuiva îi lipsește o doagă. (Nu e întreg la minte)
• Cultura e ceea ce rămâne când ai uitat tot ce ai învățat. (ce nu ține de cultură, se uită)
• Cunoașterea de sine este un prim pas spre însănătoșire.
• Cum a venit, așa s-a dus. (Ce se câștigă ușor, se pierde repede)
• Cum e fața liniștită a izvorului curat, așa-i viața celui ce-i cu Cerul împăcat.
• Cum e tocul – și pistolul.
• Cum e turcul așa e și pistolul. [Grigore George Tocilescu – Materialuri folcloristice (1900)]
• Cu mintea zurlie și cu privirea șașie. (Cineva pe care nu se poate conta)
• Cum îți așterni, așa dormi.
• Cum îți așterni, cum vine altul și se culcă în locul tău.
• Cum pui așa aduni, și cum semeni, așa culegi.
• Cum se duce parcă vine, și cum merge parcă stă. (Ceva care nu functioneză)
• Cum te scoli de dimineață, așa îți merge toată ziua.
• Cu muncă și cu răbdare, poți face cât unul mare.
• Cu o floare nu se face primăvară.
• Cu răbdarea treci și marea.
• Curaj găină că te tai. (Îndemn de a face un lucru neplăcut)
• Curățenia este mama sănătății.
• Curcă de beat. (La curcan i se băga rom pe gât înainte de a-l tăia)
• Cu sare și cu smântână și opinca tatii e bună.

D

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

• Dacă alergi să câștigi bani îi dai înapoi la doctor.
• Dacă baba avea ventil, se chema automobil. (O supoziție improbabilă)
• Dacă dai cu ciomagul, vezi că are două capete. Unul s-ar putea să se intoarcă pe spinarea ta.
• Dacă dă Dumnezeu dinți, tot el dă și pâinea.
• Dacă îți dau una, zici că n-ai avut noroc. (Amenințare)
• Dacă la socoteală plusul nedumerește, atunci este minus.
• Dacă mergem împreună vreau să-ți simt cotul.
• Dacă minți odată trebuie să minți de mai multe ori.
• Dacă nu se duce Mohamed la munte, vine muntele la Mahomed. (Treabă făcută pe dos)
• Dacă și cu Parcă se plimbau în barcă. Și dacă Dacă nu era, Parcă parcă se-neca.
• Dacǎ tǎceai, filozof rǎmâneai.
• Dacă te bagi între lupi, urlă ca lupul. (Nu te împotrivi curentului)
• Dacă te iei după capul altuia te duci de râpă.
• Dacă te lași în coadă la tors, Joimărița îți agață fuiorul în prăjină. (Se spune la fete)
• Dacă totul a ieșit bine, înseamnă că ai greșit undeva.
• Dacă umblă porcul cu paiu-n gură, se schimbă vremea.
• Dacă vrea să-și înece câinele, țăranul spune că e turbat.
• Dacă vrei să scapi de un prieten, imprumută-i bani.
• Dacă vrei să te îneci, fă-o într-o apă adâncă.
• Dar din dar se face rai.
• Darul cel târziu nu are putere de dar.
• Darul la timp dăruit prețuiește îndoit.
• Darul nu după mărime, ci după dragoste se prețuiește.
• Dă ce te lasă inima.
• Dă cuiva un deget și-ți ia toată mâna.
• Dă Doamne sănătate, că belele curg.
• Dă-i Doamne Moldoveanului mintea de pe urmă. (După multe încercări nereușite, o idee bună)
• De bani se plâng toți, dar de minte niciunul.
• De când era lupul cățel și măgarul vițel.
• De unde nu este nici D-zeu nu prea cere.
• Decât codaș la oraș, mai bine în satul tău fruntaș.
• Decât cu un prost la câștig, mai bine cu un deștept la pagubă.
• Decât multă minte știu că e mai bine să ai totdeauna un dram de noroc.
• Decât o sută de ani cioară, mai bine un an privighetoare.
• Decât să mănânc pâine cu unt și să mă uit în pământ, mai bine mănânc pâine cu sare și mă uit la soare.
• Decât să plângă mama, mai bine să plângă mă-sa.
• Decât un cal obosit, mai bine un măgar odihnit.
• Decât un car de frumusețe, mai bine un dram de minte.
• Decât vin oțețit / mai bine oțet cinstit.
• De ce îți este frică, de aia nu scapi.
• De ce nu-ți pasă nu-i al tău.
• De ce te îmbogățești mai tare, d-aia te usuci mai mult.
• De ce te-mbeți dacă știi că-ți face rău?!
• De departe ochiu-ți bate, de aproape ochiu-ți scoate. (Lucrurile nu sunt așa cum par la prima vedere)
• De haram a venit, de haram s-a dus. (Un lucru căpătat ușor se pierde repede)
• De treci Dunărea innot, te-mpiedici la mal de-un ciot.
• De unde iei trebuie să și pui.
• De unde nu este nici Dumnezeu nu cere.
• De urâtă nu-i frumoasă, da'i desteaptă, proastă dracu.
• Degrabă să asculți, târziu să grăiești. Și la mânie cu totul să zăbovești.
• Despre morți, numai de bine.
• Deștept de-i crapă capul. (E prost)
• Deșteptul învață din greșelile altora, dar prostul nici măcar din greșelile lui.
• Deșteptul promite și prostul crede.
• Deșteptul se lovește cu capul de zidul proștilor.
• Din greșeli înveți.
• Din spate liceu, din față muzeu. (Deziluzie)
• Din vorbă se face fapta și din faptă vorba.
• "Doamne ferește!" pân' te nimerește.
• Doi bani dai, doi bani face.
• Doi cu sapa, cinci cu mapa. (Birocrație)
• Doi încarcă, doi descarcă,… Merge treaba? …Merge! (Lucru făcut în zadar și fără cap)
• Domnia și prostia se plătesc.
• Domnul a dat, Domnul a luat!
• Două, și cu a brânzii – nouă. (Socoteală încurcată)
• Două vorbe un ban nu fac. (Vorbă în zadar)
• Dracu' are coadă lungă.
• Dracul nu e așa de negru cum crede lumea.
• Dragă dragă pân' ți-o bagă. (Face curte la început)
• Dragoste cu pacoste. (Din prea mulă iubire se întâmplă lucruri neplăcute)
• Dragostea dea 2-a oară e ca apa chioară.
• Dragostea e ca doctoria, dacă e prea multă – te omoară.
• Drumul cunoscut e cel mai scurt.
• Drumul spre iad e pavat cu intenții bune.
• Dumnezeu a făcut trandafirul și dracu i-a pus ghimpii. (Nici un lucru nu-i perfect)
• Dumnezeu îți dă, dar în gură nu-ți bagă.
• Dumnezeu nu bate cu parul, bate cu palma. (Cel ce face rău e pedepsit, dar nu fizic)
• Dum spiro spero! (Cât respir, sper – proverb latin)
• După faptă și răsplată.
• După furtună vine și vreme bună. (Omul speră la necaz)
• După mine – potopul. (Nu-mi pasă de ceilalți)
• După petrecere vine "ziua regretelor". (Când ți-e rău și te doare capul)
• După război mulți viteji se arată.
• După tramvai și după femei să nu fugi niciodată.
• Du-te cu Domnul și să te întorci sub scut. (Lit. De la război morții erau aduși pe scut)
• Du-te învârtindu-te.(Vrei să scapi de cineva)

E

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

• E bun să-l trimiți după moarte.
• E ca măgarul între oi.
• E cu un ochi la slănină, cu altul la făină. (Cineva hrăpăreț)
• E gură căscată / E zăpăuc / E cu capul în nori.
• E "gură spartă". (Vorbește vrute și nevrute)
• E lesne a povățui, și anevoie a se povățui.
• E mai bine în coliba ta / decât în palatul altuia.
• E mai dificil sa corectezi o operă decît s-o scrii. (Spun corectorii)
• E mai ușor a spune decât a face.
• E pe bune. (Nu e glumă)
• E rău cu rău, dar mai rău e fără rău. (Prea mult bine te face neom)
• E ruptă din stele. (Fată frumoasă)
• E scump la tărâțe și ieftin la făină. (Face afaceri proaste)
• E spurcat la gură. (Vorbește urât).
• Ești cam într-o ureche. (Zăpăcit)
• Ești cam "Lasă-mă să te las". (Leneș, inactiv)
• Ești nehotărâtă ca fata mare la măritat.
• Ești o belea pe capul omului.
• Ești un drac împielițat. (Ești năzbâtios – Se spune la copii)
• Eu domn, tu domn, cine să ducă sacul?
• Eu la joc, mândra la joc și mălaiul arde-n foc
• E un om dintr-o bucată. (Pe care te poți bizui)
• E un om – să-l pui la rană/ E ca buruiana de leac.
• Eu sunt mic, nu știu nimic. Tata-n pod belește oaia. (Când cineva vrea să ascundă adevărul, dar se dă de gol)
• Exemplele rele strică moravurile bune.
• Exemplele sunt făcute pentru proști.

 

F

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

• Fă bine la altul, să vezi tu cum îți auzi vorbe.
• Face planul ca țiganul. (Un plan cam naiv și nereușibil)
• Face un lucru cum îl duce capul.
• Fântâna adevărată nu îngheață niciodată.
• Fă ce vorbești, sau vorbește după cum faci. (a fi om serios, a nu spune că faci ce nu …faci)
• Fă-te frate cu dracul până treci lacul.
• Fă-ți iarna car, și vara sanie.
• Femeia care e rea de muscă. (Își înșeală bărbatul cu oricine)
• Femeia care face pe mironosita. (Alintată și nevinovată)
• Femeia care zboară ca cioara din par în par. (…dacă-i mai ușoară…)
• Femeia este un rău necesar.
• Femeia nebătută, e ca moara neferecată.
• Femeia te ridică, femeia te coboară/ Femeia îți dă viață, femeia te "omoară". (despre rolul crucial al femeilor pentru ceilalți…)
• Femeia "ușoară" …zboară și, …iar zboară.
• Femeia "ușoară" zice: "Iubite, bine faci, dar rău plătești…" (…bine dai…, dar nu bani!)
• Femeia vede unde bărbatul abia zărește.
• Ferește-mă, Doamne, de prieteni, că de dușmani mă feresc singur.
• Ferește-te de câine mut, așișderea… de om tăcut.
• Fiecare cioară își laudă puiul.
• Fiecare pasăre pe limba ei piere.
• Fiecare trage foc spre turta lui.
• Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n țara ta. (străinătatea nu-i întotdeauna dorită și reușită)
• Fie pâinea cât de rea, tot ți-o fură cineva.
• Foaie verde lobodă, gura lumi-i slobodă.
• Foamea te scoate afară din casă.
• Frate…,frate, da' brânza-i pe bani.
• Frica păzește bostănăria.
• Frica păzește pepenii (în bostănărie).
• Fricosul roade osul. //?? <- Mincinosul roade osul
• Fricosul se sperie și de umbra lui.
• Frumoasă, parcă e ruptă din rai.
• Fuga e rușinoasă, dar e sănătoasă.
• Fuge de mănâncă pământul.
• Fuge de rupe pământul.
• Fuge de-i sfârâie călcâiele.
• Fuge ca dracul de tămâie.
• Fugi de cel ce pupă-n bot, că îți ia din pungă tot.

G

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

• Găina bătrână face zeama bună.
• Găina vecinului face ouă mai mari.
• Gând la gând cu bucurie.
• Gândul rău se ascunde greu.
• Gânduri multe, fără treabă, / Dovedește minte slabă.
• Gheara nescurtată, zgârâie odată.
• Ghimpele ușor intrat, mai greu e de-nlăturat.
• Ghinioanele se tin lanț.
• Ghinionul îl dai afară pe ușă și el intră pe fereastră.
• Ghinionul nu vine niciodată singur.
• Graba strică treaba.
• Greșeala recunoscută este pe jumătate iertată.
• Greu la deal cu boii mici.
• Greu la deal cu boii mici și la vale cu pisici.
• Grija altuia, este boală grea.
• Gura copilului adevăr grăiește.
• Gura lumii-i slobodă.
• Gura lumii n-o astupă nici pământul.
• Gura păcătosului adevăr grăiește.

H

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

• Hai, cu D-zeu înainte! (Îndemn la curaj într-o acțiune riscantă)
• Hai găină la culcare că ți-e gușa plină.
• Hai noroc și la mai mare. (Urare de succes – se spune la chef)
• Hopa Mitică – cade-n cap și se ridică.
• Hoț, de la hoț, învață.
• Hoțul jură și iar fură.
• Hoțul neprins e negustor cinstit.
• Hoțului de hoț îi e frică.
• Hoțul zice c-a glumit când vede că l-ai zărit.
• Hoțul are o vină și păgubașul două.(Dacă păgubașul învinuie pe cineva nevinovat)

 

I

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

• Iarna n-au mâncat-o lupii.
• Inima de vânzător e venin otrăvitor. (…cam dificil sens!)
• Interesul poartă fesul.
• Iubește-ți copilul ca și cum ar fi al tau. //proverb marinăresc
• Istoria se scrie în fiecre zi, dar rămâne înscrisă doar după sute de ani.

Î

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

• Îi dai cuiva „mură în gură”. (Totul de-a gata)
• Îi sare țandăra. (Se supără repede)
• Îi trăznește prin cap ce nici cu gândul nu gândești. (Unul cu idei năstrușnice)
• Îl ia gura pe dinainte. (Dezvăluie un secret)
• Îmbrăcat de bogdaproste. (Peiorativ – Cineva îmbrăcat prost sau cu haine de pomană).
• Înainte de a porunci învață a te supune. (despre înțelepciune, în a da ordine rezonabile)
• Încalecă și fute, descalecă și du-te. (Fă-ți interesul fără să-ți pese de altcineva)
• În coadă la arat, în față la adunat. (despre pretenții exagerate în raport cu propriul aport)
• În țara orbilor, chiorul este împărat. (despre avantajul unor calități deosebite)
• În oala acoperită nu cad gunoaie. (despre inteligența discreției în afaceri, activitate)
• Întrebarea / Trece marea.
• Intră bou (la școală) și iese vacă. (Cineva de care "nu s-a prins cartea")
• Învață de la alții, dar fă cum știi tu. (Exemplul altora e bun, dar urmat în felul propriu)
• Învață pe alții, ca să fii învățat și tu. (despre reciprocitatea procesului de învățare)
• În viață e bine să fii blând ca un miel, dar când în jurul tău sunt lupi e bine să fii leu. (omul bun e bun, dar când e de rău asta trebuie uitat)
• În viață e bine să te ferești chiar și de greșelile altora. (a fi cu ochii în patru)
• În viață sunt două cuvinte care deschid multe uși: "trage" și "împinge". (despre neortodoxia alegerii mijloacelor în atingerea scopului)
• Îți dă mâna să faci ceva. (Ai posibilitate,… bani)
• Îți fac buzunar la burtă! (Amenințare cu cuțitul)
• Îți faci singur palton de scânduri. (Faci un lucru care te decavează)
• Îți intră pe o ureche și îți iese pe amândouă. (despre neconsiderarea celor auzite)
• Îți tai craca de sub tine. (despre acțiuni riscante propriei securități)

 

J

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

• Jale mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima.
• Jocul greșeala așteaptă.
• Judecă întâi pe om și apoi îl spânzură.
• Judecătorul e ca osia de car; cum o ungi nu mai scârțîie.
• Jupâneasa duce casa și jupânul duce drumul.

L

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

• La barza chioară îi face Dumnezeu cuib.
• La bulboană se adună peștii. (Lumea se adună unde se întâmplă ceva)
• La casa cu patru fete, se coc mâțele de sete.
• Lăcomia strica omenia
• Lac să fie, că broaște-s destule.
• Lada la mine, cheia la tine.
• La disperare omul nu mai judecă.
• La Dumnezeu să te rogi, iar pe Dracu' să nu-l superi. (despre diplomația…la subiect )
• La nevasta jucăușă, stă gunoiul după ușă.
• La omul sǎrac, nici boii nu trag.
• La osul cu multă carne trag ciorile.
• La plăcinte înainte, la război înapoi.
• La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.
• La unul mumă, la altul ciumă.
• Lasă pe mâine ce poți face azi, că poate mâine nu mai ai nevoie.
• Las-o baltă/moartă. (O discuție/acțiune care nu duce nicăieri)
• Las-o jos, că măcăie. '(Se spune cuiva care încearcă să păcălească)
• Las-o (mai) moale. (Se spune cuiva care susține ceva nesigur)
• Lauda de sine nu miroase-a bine.
• Laudă-mă gură că d-aia-ți dau friptură.
• La unii li s-a dat capul ca să nu-i plouă-n gât.
• La unul mumă și la altul ciumă.
• Le muți de la Ana la Caiafa. (Muți lucruri dintr-un loc în altul dar nu la-ndemână)
• Lenea-i cucoană mare, care n-are de mâncare.
• Leneșul adoarme din picioare.
• Leneșul la toate zice că nu poate.
• Leneșul mai mult aleargă și scumpul mai mult păgubește. (despre urmările negative ale leneviei și zgârceniei)
• Leneșului îi pute pământul sub el.
• Lucrezi de doi bani, dar vrei doi curcani.
• Lucru' de doi bani, doi bani face.
• Lucrul cel mai scump e cinstea, dar ce folos, unii o vând prea ieftin.
• Lume-lume, nu e de glume/ Pe afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul/ Șapte muzici – trei! (Laudă mincinoasă)
• Lupu-și schimbǎ pǎrul, dar nǎravul ba. (despre obiceiurile rele neschimbabile)

M

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

• Mai bine burtos de la bere decât cocoșat de la muncă! (despre măsura corectei alimentații în viață)
• Mai bine sărac dar curat, decât negustor încurcat. (despre riscul unor negustorii nereușite)
• Mai mare daraua decât ocaua. (despre disproporție în importanța dată unor lucruri, în ansamblu mică)
• Mai treacă-meargă…(Ce ai făcut până acum dar de acum înainte…)
• Mama proștilor e mereu gravidă. (despre o lume unde nu se duce lipsă de proști)
• Mama-npunge și eu trag, ce mai cămășuță-mi fac!
• Măsoară de două ori și taie odată. (despre imperativul unei bune măsurări)
• Măsoară-ți cuvintele !
• Mâini reci, inimă fierbinte!
• Mână măgarul! (Peiorativ:"Du-te de aici")
• Mănânci un sac de sare cu un om și tot nu-l cunoști. (despre părțile ascunse ale caracterului omenesc)
• Mâncarea e fudulie, băutura e temelie. (Se spune la chef, ca vorbă de duh)
• Mâncarea și băutura țin trupul și sufletul la un loc.
• Mânia cu nimic altceva se potolește, decât cu îndelungă răbdare.
• Mânia de seară să o lași pe dimineață.
• Mânia nu este un sfetnic bun pentru om. (despre pierderea lucidității la mânie)
• Mânia pierde omenia. (idem ca mai sus)
• Mâța blândă zgârie rău. (despre aparențe înșelătoare)
• Meseria este brǎțarǎ de aur.
• Meseria nu se învață, se fură. (despre ponderea interesului propriu în pregătirea profesională)
• Mielul blând suge la două oi. (despre recompensa unei bune comportări)
• Mincinosul roade osul.
• Minciuna are picioare scurte.
• Minciuna are picioare scurte, dar te prinde repede. (despre risc și tentație în caz de minciună)
• Minciunile împăratului sunt adevărurile săracului. (despre aspectul de invers proporționalitate dintre politică și viața reală)
• Mintea ta a mai fost la un fes de babă. (despre judecăți pripite, neadânci)
• Minte de îngheață apele. (despe imensitatea minciunilor cuiva)
• Moartea a fost așa sigură de victorie, încât ne-a dat o viață avans. (la urma urmei, fiecare are o moarte, dar după ce-și trăieșe viața)
• Mort a fost și a-nviat. (Cineva care s-a însănătoșit repede)
• Morții cu morții și vii cu vii. (despre consolarea urmașilor unui decedat)
• Mortul al dracului și banul al popii. (Preot hrăpăreț)
• Multe-am tras și nu m-am ras. Nici acuma nu m-oi tunde. (Nu mă sperii de ghinion)
• Mulți văd, puțini cunosc.
• Mulți văd puțini înțeleg.
• Munca înnobilează pe om. (Dar de nobili nu-i nevoie)
• Munceste ca câinele la umbră.
• Munte cu munte se-ntâlnește, d-apăi om cu om.
• Mută mortul la ușa altuia.
• Mutul tace dar le face.

N

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

• N-aduce anul ce aduce ceasul. (despre repeziciunea cu care pot interveni schimbările de situație)
• N-am cuvinte să mă exprim. (Superlativ pozitiv sau negativ)
• Na parale, dă-mi pastramă! (Variantă)
• Na paraua, dă-mi sarmaua! (Târg pripit, nechibzuit)
• Năravul din fire, n-are lecuire. (Obiceiul rău se schimbă greu)
• Neamurile și vecinii sunt dați de Dumnezeu, prietenii ți-i alegi singur. (despre responsabilitatea proprie la alegerea prietenilor)
• Ne-avem bine, ca cățelul cu purcelul. (despre caracterul complementar al unei relații)
• Ne-avem ca câinele cu pisica. (despre o relație antagonistă, dar relație)
• Nebunia e soră cu prostia.
• Ne furăm căciula unul altuia. (Încercăm să ne păcălim unul pe altul)
• Ne naștem goi, uzi și flămânzi. De abia după aceea lucrurile se înrăutățesc. (despre complexitățile vieții, declanșate prin naștere)
• Negustorul fricos nu face câștig. (Afacerile bune au riscul lor)
• Nemulțumitului i se ia darul. (despre onestitatea celui dăruit)
• Nevasta bună e o comoară la casa omului. (despre relațiile dintre soți)
• Nevoia e mama născocirilor. (despre invențiile determinate de necesitate)
• Nevoia învață pe om. (idem ca mai sus)
• Nici acum și nici aiurea. (Niciodată)
• Nici cal nici măgar. (Un lucru nefăcut ca lumea)
• Nici din ciocoi om de frunte, nici din salcie cerc de bute. (despre necesitatea unui fond de bază potrivit scopului și sănătos)
• Nici din salcie pere, nici din răchită vișinele.
• Nici în căruță, nici teleguță. (proces nedecis clar)
• Nici jăndarul nu-i de fer, să nu intre brișca-n el. (Ardeal: despre iminența posibilității succesului unei reacțiuni la nedreptăți)
• Nici laie, nici bălaie. (O discuție fără concluzii)
• Nici lelea cu bârnețe, nici badea cu altițe.
• Nici nu e frică de furnică, de Nechita nici atâta.
• Nici nu știi de unde sare iepurile. (despre posibilitatea unei întorsături favorabile)
• Nici o fapta bună nu scapă nepedepsită!
• Nici oaie între lupi, nici lup între oi (să nu fii). (despre ingratitudinea unui mediu nefavorabil, a unei situații extreme)
• Nici pe dracu să-l vezi, nici cruce să-ți faci. (idem ca mai sus)
• Nici toate ale doctorului, dar nici toate ale duhovnicului. (nici prea roz, dar nici prea negru)
• Nici toate ale doctorului și nici toate ale popii. (Nu lua sfaturile așa cum le primești)
• Nici turc, nici turleac la un fleac.
• Nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu i-a mirosit. (nevinovat, nesuspectat)
• Nimeni n-a moștenit pământul. (despre deșertăciunea așteptărilor și dorințelor omenești)
• Nimeni nu face rău cuiva fără să creadă că e bine ceea ce face. (despre egoismul privind propria înțelepciune)
• Nimeni nu-i profet în țara lui. (despre incertitudiea propriilor previziuni în ceea ce privește perspectiva fiecăruia)
• Nimeni nu s-a-mbogățit pe muncă cinstită. (despre o inerentă necesară istețime negustorească)
• Nimeni nu s-a născut înțelept, dar mulți au murit proști. (despre necesitatea de a învăța, neajungând inteligența nativă)
• Nimeni nu s-a născut învătat.
• Nimeni nu-și dă osteneala să convingă, atunci când poate să poruncească. (despre tendința omului de a domina )
• Nimic nu e nou sub soare. (adică lumea ar fi așa de la începuturi)
• Noaptea e cel mai bun sfetnic. (despre idei bune survenie prin reflecție nocturnă)
• Noapte bună găină că ți-e gușa plină.
• Noi suntem foarte buni, domeniul e prost ales …(Secara)
• Nor mare – ploaie mică. (despre așteptări, speranțe create dar neîmplinite )
• Noroc noroc și cu nasu-n troc.
• Norocu-i și după cum și-l face omul. (Dar pe unii îi pocnește din senin);(adică nu ar fi totdeauna întâmplător)
• Norocul e de partea celor curajoși.
• Norocul vine când nici cu gândul nu gândești. (deci e pură întâmplare)
• Nu avem decât o viață – numai pisica are nouă.
• Nu bea apă din pumnul altuia că niciodată nu vei fi sătul. (despre încredere în forțele proprii)
• Nu căra apă cu ciurul. (despre lucrul inteligent, făcut cu cap)
• Nu căra apă la fântână.
• Nu cerceta aceste legi că ești nebun de le-nțelegi. (Eminescu?) (despre cât de complexă este lumea)
• Nu cere ce nu ți se poate da.
• Nu da sfaturi, – prostul nu le înțelege. Deșteptul e sătul de sfătuitori
• Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard. (ce-i în mână, nu-i minciună)
• Nu e locul ci e dobitocul.
• Nu e nici cal, nici măgar.
• Nu e pentru cine se pregătește/ E pentru cine se nimerește!
• Nu ești beat atâta timp cât poți sta întins pe podea fară să te sprijini.
• Nu ești în toate mințile. (Ești nebun)
• Nu există pădure fără uscături. (Printre oameni de treabă există și lichele)
• Nu face pe prostul că așa rămâi. (Lumea te consideră după impresia pe care o lași)
• Nu face purici mulți pe aici. (Are de gând să plece)
• Nu-i ajungi cu prăjina la nas. (Cineva îngâmfat)
• Nu-i chiar atât de negru dracul pe cât pare.
• Nu-i da Doamne omului cât poa-să ducă.
• Nu-i dǎ nici mǎcar piatrǎ sǎ-ți spargi capul.
• Nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie.
• Nu îi da, Doamne, omului cât poate să ducă.
• Nu-i mai bagi mintea cu pâlnia.
• Nu învăța găina să facă ouă.
• Nu-i pentru cine se pregătește, ci pentru cine se nimerește.
• Nu lăsa pe mâine ce poți face azi.
• Nu face azi ce poți lăsa pe mâine. (Ironic)
• Numai c-o lovitură copacul nu cade.
• Numai în pomul plin de roade aruncă oamenii cu piatra.
• Nu mai poate de bucurie.
• Nu mai umbla brambura.
• Nu mai umbla de colo-colo cu traista-n protap.
• Nu-mi mai trebuie, că m-am prăjit odată.
• Nu mor caii, când vor câinii.
• Nu numai să cunoști ceea ce se cuvine, ci să și urmezi după cum se cuvine.
• Nu orice gloabă a fost cal.
• Nu orice muscă face și miere.
• Nu persista în prostie.
• Nu poți să faci din rahat bici și sǎ mai și pocneascǎ.
• Nu pune cal de curse să tragă la plug.
• Nu "pune mâna", că "te frigi". (Dacă furi, te prinde)
• Nu pune paie pe foc.
• Nu râde de necazul altuia.
• Nu rupe floarea, dacă vrei să vezi rodul ei.
• Nu se știe ca pământul, Din ce parte bate vântul. (De unde vine norocul)
• Nu-și cunoaște lungul nasului. (E încrezut).
• Nu spune "hop" până n-ai sărit.
• Nu spune oricând ceea ce știi, dar să știi totdeauna ce spui.
• Nu sta, că-ți stă norocul.
• Nu știe nimeni când îi bate ceasul.
• Nu știe stânga ce face dreapta. (Cineva neândemânatic)
• Nu știi de unde sare iepurele.
• Nu știi pe ce lume trăiești. (Ești desprins de realitate)
• Nu supăra mai mult pe cel în mânie căzut, că mai rău se înverșunează, ca focul când îl zgândări.
• Nu te băga in tărâțe că te mănâncă porcii.
• Nu te băga unde nu-ți fierbe oala. (Nu-ți da cu părerea la ce nu te pricepi)
• Nu te grăbi că n-au intrat zilele-n sac.
• Nu te întinde mai mult decât îți este plapuma.
• Nu te juca cu focul! (Nu întreprinde lucruri periculoase)
• Nu te juca cu un pistol, dacă…(?) are glonț în încărcător.
• Nu te lua la întrecere cu alții, ci cu tine însuți.
• Nu te pune la mintea nebunului.
• Nu te pune la mintea nebunului.
• Nu te pune la mintea nebunului, că te duci de râpă.
• Nu te râde că te-ajunge!
• Nu te râde că te-ajunge.
• Nu-ți băga nasul in ciorba altuia.
• Nu-ți băga nasul unde nu-ti fierbe oala.
• Nu-ți bate joc de nenorocul altuia.
• Nu-ți bate singur cuie in talpă.
• Nu-ți da arama pe fată!
• Nu-ți da în petic. (Nu face gafe.)
• Nu-ți lua apă peste cap. (Ia atâta lucru cât poți duce la bun sfârșit)
• Nu-ți lua apă peste cap. (Nu te angaja la ceva ce te depășește)
• Nu-ți pune mintea la ce nu te pricepi.
• Nu toate ale doctorului si nici toate ale popii. (Nu lua sfaturile chiar așa cum ți se dau)
• Nu tot ce lucește, e diamant.
• Nu tot ce zboară, se mănâncă.
• Nu umbla brambura. (Nu pierde vremea)
• Nu umbla de colo-colo cu traista-n proțap.
• Nu vede pădurea de copaci.
• Nu vezi pădurea de copaci.
• Nu vinde castraveți la grădinar.

 

O

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

• O burtă plină nu poate învăța.
• O femeie care este urâtă ca muma pădurii.
• Obiceiul ușurează povara.
• Obraznicul mănâncă praznicul.
• Obrazul subtire cu cheltuială se tine.
• Obrăznicia o dai afară pe ușă și ea intră pe fereastră.
• Ochii care nu se văd, se uită.
• Ochii sunt oglinda sufletului.
• Ochii te sperie, mâinile te-ajută. (nu e așa mult de lucru cum pare)
• Ochii văd, inima cere.
• Ochii văd, inima cere, mai rău e când n-ai putere.
• Ochiul stăpânului îngrașă vaca.
• O mână spală pe alta și amândouă obrazul.
• O mână spală pe alta și amândouă fața.
• O mie de vorbe, doi bani nu fac.
• Omul blând ca apa lină.
• Omul bogat e ca iepurele – sare unde vrea.
• Omul când n-are ce face se scarpină-n cap.
• Omul care-i prost / N-are nici un rost.
• Omul, cât îl lași atât se-ntinde.
• Omul cât trăiește învață.
• Omul caută leac unde simte că îl doare.
• Omul cu rude nu piere.
• Omul fără patrie e ca puiul fără mamă.
• Omul gospodar își face iarna car și vara sanie.
• Omul gospodar, face vara sanie și iarna car.
• Omul harnic, muncitor, de pâine nu duce dor.
• Omul hoț face vara sanie și iarna o pune pe foc.
• Omu-nvață cât trăiește și când moare tot prost este.
• Omul cât trăiește-nvață, și moare tot nătăfleață.
• Omul la mânie, cade-n nebunie.
• Omul în mânie, lesne se mângâie, dacă blând i se vorbește, ori răspunde-se mutește, ori lumea îl ocolește.
• Omul nu e niciodată mulțumit – de ce are mai mult, de aia vrea mai mult.
• Omul nu fuge de colac, / ci de ciomag.
• Omul poate povățui pe altul, dar pe sine niciodată.
• Omul rău e ca cărbunele, dacă nu te arde, te înnegrește.
• Omul sfințește locul.
• Omul de muncă-i lăsat, pasărea – pentru zburat. (fiecare cu rostul lui)
• O persoană care este "ușă de biserică". (Cinstită, fără pată)
• Oricând e loc de mai rău.
• Orice cal ajunge gloabă.
• Orice învăț iși are și dezvăț.
• Orice laudă ascunde o doză de minciună și de invidie.
• Orice lucru este bun la timpul său.
• Orice minune nu ține decât trei zile.
• Orice naș își are nașul. (Cine face rău va fi pedepsit)
• Ori te poartă cum ți-e vorba, ori vorbește cum ți-e portul.
• Or la bal, or la spital.
• O vorbă rea rănește mai mult decât o sabie ascuțită.

P

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

• Păcală însurat și femeia nebună. (despre ingrate situații când ești însurat)
• Păcală s-a luat după vecinul și a dat de bucluc.
• Pădurea, dă coadă securei.
• Până când să se întâmple un lucru îți iese părul prin căciulă.
• Până copilul nu plânge, mama nu-i dă țâță. (cererea mobilizează oferta)
• Până copilul nu plânge, mama piept nu-i dă.
• Pân'la Dumnezeu, te mănâncă sfinții.
• Până la Dumnezeu, te mănâncă sfinții! (E greu să-ți faci dreptate, să ți se facă dreptate)
• Până nu faci foc nu iese fum. (Un zvon nu apare fără rost, fără o cauză)
• Pân's-o dumiri Ion/ Ară plugul un pogon.
• Până să faci tu un lucru îți iese părul prin căciulă.
• Până și regii cei mari merg pe jos la closet.
• Parcă e picat din lună. (Cineva zăpăcit)
• Parcă ți-a iesit o păsărică din gură. (Ai spus un lucru înțelept.)
• Părinții au mâncat aguridă, și la copii li se strepezesc dinții. (Părinții fac greșeli, copiii trag ponoasele.)
• Pasărea se prinde la grăunțe, iar omul cu vorbă dulce.
• Pasărea se prinde cu grăunțe, omul cu vorbe frumoase.
• Patru ochi văd mai bine decât doi.
• Pauzele lungi și dese, cheia marilor succese.
• Paza bună trece primejdia rea.
• Paza mică trece primejdia mare.
• Pe afară-i vopsit gardul, înăuntru – leopardul. Lume-lume nu e glume! Șapte muzici – trei.(Laudă mare ce aduce a reclamă)
• Pe cel furios în mânie, lesne îl supui, când dulce vei grăi lui, când vei tăcea de tot sau când vei fugi dinaintea lui.
• Pe cine nu lași să moară, nu te lasă să trăiești.
• Pe dinafară e frumos, dar pe dinăuntru e găunos.
• Pentr-un boț de mămăligă, / râde prostu de se strică.
• Peștele de la cap se împute (dar se curăță de la coadă).
• Peștele cel mare, îl mâncă pe cel mic.
• Pe toți să-i asculți, dar din mintea ta să nu ieși.
• Pe toți ascultă-i bine, și apoi să faci ca tine.
• Pică,… ca nuca în perete.
• Pică pară mălăiață, în gura lui Nătăfleață.
• Pisica are nouă vieți.
• Pisica cu clopoței, nu prea prinde șoricei.
• Pisica cum o arunci, tot în picioare cade.
• Pisica de-i râzgâiată, nu prinde șoareci niciodată.
• Plete lungi și minte scurtă, judecata mai măruntă.
• Ploaia din mai, face mălai.
• Plusul surprinzător, poate fi'ngrijorător.
• Poale lungi și minte scurtă. Geaba le scurtară-n poale că nu au mintea mai lungă. (Păstorel Teodoreanu)
• Poartă-te cum ți-e portul și vorbește cum ți-e vorba.
• Pofta vine mâncând.
• Politețea este cheia de aur care deschide toate ușile.
• Pomul se cunoaște după roade, omul după fapte.
• Porcul îl bați și el zice că-l scarpini.
• Povară mai grea decît spinarea ta să nu ridici, ca să nu te poticnești.
• Prea mulți bucătari strică supa.
• Prietenia e posibilă doar între oameni buni.
• Prietenul la bani se cunoaște.
• Prieteni noi mereu să-ți faci, dar pe cei vechi să nu-i lași.
• Prieteni noi să-ți faci,dar de cei bătrâni să nu te lași.
• Prieteni să ai puțini, dar buni.
• Prieten, prieten (preten, preten), … dar brânza-i pe bani.
• Prietenul adevărat la nevoie se cunoaște.
• Primăvara e bătaia peștelui.
• Primăvara nu vine c'o singură floare.
• Primiți-mă în casă până ce vă veți găsi dumneavoastră alta.
• Prinde orbul, scoate-i ochii. (Cineva care s-a ascuns și nu poate fi pedepsit)
• Prin muncă și stăruință, vei ajunge la dorință.
• Printre flori cresc și buruieni.
• Printre grâu, mălura crește.
• Privighetoarea e o cioară înainte de a se mărita.
• Prost, prost, da-i al nost'.
• Prostia și mândria cresc pe aceași creangă.
• Prostu' dacă nu-i fudul, parcă nici nu-i prost destul.
• Ρrostul cere și deșteptul adună.
• Prostul face ce vede și ce aude crede.
• Prostul nu e prost destul, dacă nu e și fudul.
• Prostul nu le știe, dar le nimerește.
• Prostul se simte jignit înainte de-i vorbești.
• Pune mâna, și o să pună și Dumnezeu mila!
• Pune punctul pe "i". (Vorbește la obiect)
• Pune țara la cale. (A vorbi politică)

R

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

• Racul nu-și schimbă mersul.
• Rădăcina e amară dar roadele dulci.
• Râd curcile de tine.
• Râde ciob de oală spartă.
• Râde ciocanul de nicovală.
• Râde dracul de cătel, dar nu se vede pe el.
• Râde prostul de deștept, dar nici el nu-i mai deștept.
• Râde, râde dar surâde.
• Rana se vindecă, dar semnul rămâne.
• Rana veche ușor sângerează.
• Râsul e frate cu plânsul.
• Rău cu rău, dar mai rău e fără rău.
• Răul se face mai lesne decât binele.
• Râu faci, rău găsești.
• Răzbunarea e arma prostului.
• Recunoștința e o floare care crește pe mormânt.
• Rușinosul roade osul. //?? <- Mincinosul roade osul

S

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

• S-a dus de-a berbeleacul. (A căzut rostogolindu-se)
• S-a dus la mama dracului. (Despre ceva care s-a pierdut)
• S-a dus pe apa Sâmbetei.
• S-a făcut o apă și-un pământ. (A dispărut)
• S-a înfoiat ca varza / Și îngâmfat ca barza.
• S-a învățat dezbrăcat / Și i-e rușine îmbrăcat.
• Salutul între doi dușmani este primul semn al împăcării.
• Salvarea celor învinși e să nu mai spere nimic.
• Salvarea celor învinși e să nu mai spere nimic.
• Să mai fie și un lup mâncat de oaie. (Un lucru de excepție)
• Să ai "cei șapte ani de acasă". (Educatia copiilor o fac părinții înainte de a începe școala)
• Să dai cum te lasă inima.
• Să faci ce zice popa, nu ce face popa.
• Să fii cu ochii în patru. (Să fii atent la ce se petrece în jurul tău, pentru a te apăra.)
• Să fii "domn" e o-ntâmplare, să fii "om" e lucru mare.
• Să fii om de omenie!
• Să iei castanele din foc cu mâna altuia.
• Să vezi și să nu crezi. (Un eveniment extraordinar)
• Să-i faci observație prostului e ca și când ai trage un câine de urechi.
• Să-i fie țărâna ușoară. (Se spune la mort)
• Să împaci capra cu varza.
• Să n-ajungi slugă la dârloagă. (Omul care "s-a ajuns" e rău de stăpân)
• Sângele apă nu se face. (O persoană care iubește, favorizează sau apară pe cei din familia, neamul sau etnia sa.)
• Să nu faci coarne la mâncare. (Nu fii pretențios)
• Să nu faci lucru de mântuială.
• Să nu fie samarul mai mare decât măgarul.
• Să nu fii a cincea roată la căruță.
• Să nu fii niciodată a cincea roată la cărută.
• Să nu fii vaca pe care o mulg alții.
• Să nu intri slugă la dârloagă (Cel care este însuși slugă își asuprește sluga)
• Să nu mângâi pisica de la coadă la cap.
• Să nu muști mâna care-ți dă de mâncare.
• Să nu pierzi vremea.
• Să nu pui cal de curse să tragă la plug.
• Să nu știe stânga ce face dreapta. (Taină mare)
• Să nu te bagi slugă la dârloagă. (Un om sărac ce "s-a ajuns" e rău ca stăpân)
• Să nu-ți crezi ochilor.
• Să nu-ti pleci urechea la tot ce spune lumea.
• Să nu umbli cu cioara vopsită. (Să nu păcălești)
• Să nu umbli cu zaruri măsluite. (Să fii cinstit)
• Să nu umbli haihui. (Fără rost)
• Să nu vinzi castraveți la grădinar.
• Să nu vinzi pielea ursului din pădure.
• Sărac cu duhul.
• Sărac de-i suflă vântul prin buzunare.
• Sărac, dar curat.
• Sărac – lipit pământului.
• Sărbătorile învrednicesc putorile.
• Să scoti castanele din foc cu mâna altuia.
• S-a sculat cu dosu-n sus.
• S-a sculat cu noaptea-n cap.
• S-a sculat odată cu găinile.
• Să se ducă învârtindu-se. (Când dorești să scapi de cineva foarte repede.)
• Să te ferească Dumnezeu de omul prost și de femeia beată.
• Să-ți pleznească obrazul de rușine.
• Să-ți ții vorba-n gură. (Să nu vorbești când nu trebuie)
• Să vă dea Dumnezeu sănătate și casă de piatră. (Se spune la nuntă)
• Să vă dea Dumnezeu sănătate și casă de piatră. (Urare. Se spune la căsătorie, la nuntă)
• Să vezi si să nu crezi!
• Se dă cu capul de ceasul morții. (Îl frământă o chestiune arzătoare)
• Se grăbește ca fata mare la măritat.
• Se linge pe buze de poftă.
• Se mișcă ca ochii mortului. (E puturos)
• Se prinde cartea de el ca părul pe broască.
• Se simte cu musca pe căciulă. (Se simte vinovat)
• Se ține bățos. (De neînduplecat)
• Se ține de om ca păduchele de câine.
• Se ține scai de capul omului.
• Seamănă ca două picături de apă.
• Soacră-soacră poamă acră, de te-ai coace cât t-ai coace, dulce tot nu t-ei mai face.
• Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg.
• Soare cu dinți.
• Speranța moare ultima.
• Spune-mi cu cine te însoțești, ca să îți spun cine ești.
• Stai tot timpul cu frica-n sân.
• Strâmbii îi mănâncă pe ăi drepți.
• Strâmbii mănâncă țara, că drepții nu mai apucă.
• Strânge bani albi pentru zile negre.
• Strici orzul pe gâște.
• Strop cu strop se face marea.
• Supăratului i se taie nasul.
• Surdul nu le aude, dar le potrivește.

Ș

• Șantierul "cucu". Nu iei bani, dar ai de lucru. (muncă rău plătită)
• Și-a găsit dracu căpacu.
• Și-a pus picioarele pe spinare. (S-a dus învârtindu-se)
• Și-așa-i bine, și-așa-i rău. (Pe deoparte e bine, pe de altă parte e rău)
• Și cu buzele unse si cu slănina in pod. (dorinți nemăsurate)
• Și cu-o floare, și cu zece, primăvara tot se trece. (nu cantitatea face calitatea)
• Și cu oile toate și cu lupii prieteni nu se poate. (câștigu are limite naturale)
• Și deșteaptă și frumoasă și devreme acasă. (despre dorinți nemăsurate)
• Și lupul de foame iese din pădure afară. (la nevoie se întâmplă multe lucruri necrezute)

T

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

• Tace si le face.
• Taie frunză la câini.
• Te-ai dus bou și te-ai întors vacă. (Nu ai învățat/priceput nimic.)
• Te-a prins cu mâța-n traistă. (Ai mințit)
• Te-a prins cu ocaua mică. (Ești necinstit)
• Te ard de nu te vezi. (Amenințare cu o pedeapsă gravă)
• Te bagi în toate ca măraru-n bucate.
• Te faci de garagață / de băcănie / de bășcălie / de panaramă / dă râsul lumii.
• Te grăbești ca mireasa.
• Te roade sărăcia precum rugina fierul.
• Te scumpești la tărâțe și te ieftinești la făină.
• Timpul vindecă orice rană. (E cel mai bun doctor)
• Toamna se alege pleava de grâu.
• Toamna se numără bobocii.
• Toate la vremea lor.
• Toate loviturile rănesc, ultima omoară.
• Tot pățitu-i priceput.
• Tot tiganu' isi laudă ciocanu'.
• Trag feciorii la frumoase ca muștele la … dulceață. (eufemism)
• Trai neneaco, pă/cu banii babachii. (Cu banii lu' babacu)
• Trai pe vătrai. (Cineva care o duce bine fără să muncească)
• Trei lucruri nu lasă în pace pe om: vinul, femeia și banul.
• Tu le faci, tu să le tragi.
• Tu-mi spui mie că rața-npunge, când ea măcăie și fuge?

Ț

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

• Țânțarul nu te lasă să te odihnești, dar nici nu te lasă să muncești. (despre mici neajunsuri cu bătaie lungă)
• Țara arde și baba se piaptănă. (despre indolenți în situații generale grele)
• Țigările sunt cuie de coșciug.
• Ține-te în pielea ta, ca să nu dai de belea. (despre riscul unei comportări inoportune)
• Ține-ți limba-n gură ca să ai friptură. (avertizare la vorbe negândite)
• Toți leneșii obișnuiesc să-și facă planuri mari.

U

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

• Uitarea îndepărtează, amintirile apropie.
• Uită de la mână pân-la gură.
• Ulciorul nu merge de multe ori la apă.
• Umblă cu brișca (cuțitul) la carâmbul cizmei. (E prevăzător sau periculos)
• Un bărbat adevărat are argint la tâmple, aur în pungă și oțel unde trebuie.
• Una dreaptă și zece strâmbe.
• Una gândește cârciumarul, și alta bețivul.
• Un arbore nu face pădure.
• Una vorbim, bașca ne-nțelegem.
• Un bogat când moare, săracul fluieră.
• Un bordei să ai, dar să fie al tău.
• Unde a dus surdul roata și mutul iapa.
• Unde a fost, are să mai fie. (istoria se repetă, istoria n-are sfârșit )
• Unde a mers mia, merge și suta! (Alternativa expresiei anterioare)
• Unde dai și unde crapă. (O acțiune cu efect neașteptat)
• Unde e minte multă e și nebunie multă.
• Unde e sărăcie e și ceartă.
• Unde e una, se strâng mai multe.
• Unde e vorba multă, acolo treaba e scurtă.
• Unde-i banul, acolo-i și mintea.
• Unde-i lege, nu-i tocmeală.
• Unde-i minte-i și prostie.
• Unde nu faci foc, nu iese fum.
• Unde nu-i cap e vai de picioare.
• Unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere.
• Unde nu merge suta, merge mia.
• Unde pune omul mâna, pune Dumnezeu mila.
• Unde sare și unde te lovește.
• Unde-s doi puterea crește. (Dacă amândoi trag în aceeași parte)
• Unde sunt doi soldați, unul ia comanda.
• Unde sunt popi mulți, moare pruncul nebotezat.
• Unde-ți umblă mintea! (Consideri că cineva are idei ieșite din comun)
• Unde umblă câinii cu covrigi în coadă.
• Unii au cap ca să nu le plouă în gât.
• Un lup în piele de oaie.
• Un munte s-a scremut, și un șoarece s-a născut.
• Un om prost are cap zevzec.
• Un prieten nu se pierde.
• Un tăntălău mai mare nici că se poate.
• Unul care a ajuns cineva. (A căpătat renume)
• Unul care-i fripturist. (Profită de ocazie nu tocmai cinstit)
• Unul care trage spuză pe turta lui. (Care își asumă meritele altora)

V

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

• Vânzătorul care trage la cântar.
• * Varianta: Țara arde și nebunul își pârlește ciomagul.
• Vezi că-i albă și zici că-i neagră. (Încerci să ascunzi adevărul)
• Vezi paiul din ochiul altuia, dar nu bârna din ochiul tău.
• Viața leneșului e grea și mai mult înveți din ea.
• Viața-i viață legată cu ață: s-a rupt ața, s-a dus viața!
• Vinde făina cu ocaua mică. (despre cântar necinstit)
• Vine iarna, n-am palton/ Nu-i nimica, am baston.
• Vinul dezleagă limbile. (Romanii spuneau: In vino veritas.)
• Vorba de rău se duce ca glonțul, iar cea de bine abia se aude.
• Vorba dulce e ca sarea în bucate.
• Vorba dulce mult aduce.
• Vorba e ca acul: poate să coasă, dar poate să și înțepe.
• Vorba e făcută ca să ascundă gândurile.
• Vorba-i de argint, tăcerea-i de aur.
• Vorba multă – sărăcia omului.
• Vorbele trec, faptele rămân.
• Vorbe spuse la mânie sunt ca cele-n bucurie. (la extrem rezonabilul lipsește)
• Vorbești de lup și lupu-i la ușă.
• Vrabia mălai visează. (Un scop greu de atins)
• Vrea să facă din rahat bici. (Lucru imposibil)
• Vrea să fie și grâul scump și făina ieftină.
• Vulturul nu prinde muște.

Z

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S T U V Z

• Zece înțelepți nu pot să descurce ceea ce un nebun a încurcat.
• Zece luni nu fac cât un soare.
• Zgârcit de-și mănâncă de sub unghie.
• Zgârcitul e totdeauna sărac.
• Zidul alb e hârtia nebunilor.
• Ziua bună multă vreme nu ține.
• Ziua bună, dimineața se cunoaște.
• Ziua bună se laudă seara.
• Ziua caută-ți de lucru iar noaptea de somn.
• Ziua frumoasă de dimineață se cunoaște.
• Ziua fuge de bivoli și noaptea le dă cu coarnele.
• Ziua multe descoperă.