Tradiții și obiceiuri de Bobotează
Să nu se prindă răul Femeile se duc la biserică cu cîrpa care au şters oule «în- chistrite» în joia Paştilor. În acea cîrpă pun slănină, cîrnaţ, tămîie, smirnă şi iască de pe răchiţi. Cu iasca aprinsă se vine de la biserică pînă acasă şi se pîrleşte cu ea părul de pe cap al bărbatului, în cruce. Şi zice: – Citește mai departe →
Omul sărac și zmeii
Era odată un om tare sărac cu numele Lazăr. Atât de nevoiaș era că pe lângă casa plină cu copii, nu avea decât o pereche de ciubote după el. Într-o zi, încălță ciubotele și se puse la soare să se încălzească nițel. Cum stătea el așa în bătaia soarelui, cîteva gâze s-au adunat în jurul lui. Atunci el scoate o Citește mai departe →
Legenda Babei Dochia
Se spune că în timpurile vechi era în munte o femeie cu numele Dochia. Şi avea femeia ceea o noră, căreia îi puse gînd rău.
Într-o dimineață, pe timp de iarnă, soacra și-a trimis nora după frăguțe, căci așa-i veni pofta.
Nora a oftat greu și s-a pornit la drum. A mers cît a mers şi a început a plînge, fiindcă nu găsea frăguţe nicăieri din cauză că încă era zăpadă.
Mergînd ea tot așa, s-a întîlnit cu un moșneag cu barba albă pînă-n pămînt, care stătea lîngă un foc ce mai mocnea ușor. Văzînd-o înlăcrimată, a întrebat-o de ce plînge.
Fata i—a povestit totul de-a fir a păr și de îndată îi stătu mai ușor pe suflet.
Moşneagul o ascultă și cu multă înțelepciune îi spuse:
— Acultă cu atenție fata mea ce-ți spun și să faci întocmai cum iți zic. Ia în poală cîțiva cărbuni de la foc şi dă-i soacrei tale. Şi-i vedea ce s-antîmpla.
Fata ascultă sfatul bătrînului, luă cîțiva cărbuni în poală și făcu cale întoarsă.
Ajungînd acasă, Nora, cu mirare a văzut cum cărbunii s-au transformat în frăguțe. Bucuroasă i-a dat frăguțele soacrei, care cînd le-a văzut nu-i venea să-și creadă ochilor.
De bucurie că sînt frăguţe în pădure îmbracă repede douăsprezece cojoace, ia oile din ocol şi se duce în pădure, la păscut. Cînd a ajuns în pădure, a început să ningă nevoie mare, așternîndu-se pe jos un strat mare de zăpadă.
Omătul i-a udat un cojoc, ea l-a zvîrlit. A udat al doilea, tot l-a lepădat şi aşa pînă a lepădat toate cojoacele. Douăsprezece cojoace a avut, pe toate le-a nins, le-a udat şi pe toate le-a dezbrăcat.
Pînă la urmă a îngheţat şi baba Dochia. Și s-a prefăcut într-o stîncă de piatră.
Mai spun bătrînii că și la ziua de azi se mai află în munţi, acolo.
Broscoiul și racul
Broscoiul l-a luat pe rac și-l învăța a înota.
Îi spune racului:
– Ia seama bine, măi, cum se înoată înainte.
Da racul îi răspunde:
– Nu pot.
– Cum nu poți, măi? Doar eu îți spun, îți arăt!
– Măi broscoi, da ia înoată tu înapoi, să vezi îi putea?
Omul sărac, lupul și vulpea
Era odată un om sărac și îmbla în alt sat la îmblătit. Și îmblătea el acolo pentru a cîștiga o bucată depîine. Într-o zi, merse omul nostru cu sacu, ca să ieie pîinea ce a cîștigat-o. Și mergînd așa, îi iese un lup înainte și-i spune: Te rog bagă-mă pe mine-n sac şi ia-mă în spate şi du-mă pînă scap Citește mai departe →
LEGENDA CUCULUI
Erau odată doi fraţi tare neastîmpăraţi. Şi într-o bună zi, mergînd ei prin pădure, s-au depărtat de casă. În adîncimile pădurii s-au întîlnit cu-n lup, de care s-au speriat foarte tare. Şi au luat-o care şi de care: unul într-o parte şi unul în alta şi s-au rătăcit. La un frate era numele Cucu, da la celălalt era numele Ion.
Tot atunci, prin locurile acelea, trecea Dumnezeu cu Sfîntul Petrea. Şi întreabă Sfîntul Petrea:
— Doamne, zice, de ce aşa-s năcăjiţi copiii aceştia?
Dumnezeu îi răspunse:
— Iată, acești doi copii copii sunt fraţi, însă s-au rătăcit şi s-au prăpădit unul de altul. A ieşit lupul înaintea lor şi ei au fugit unul într-o parte și unul în alta:
Atunci Sfîntul Petrea zise:
— Păcat. Da oare ei nu s-ar găsi?Te rogu Doamne ia şi-i uşurează căutarea, fă-l pe unul o pasăre şi poate așa s-or găsi mai degrabă.
Dumnezeu în timpul acela a făcut semnul crucii cu mîna şi l-a făcut pe Ion pasăre. Imediat cum s-a prefăcut în pasăre, Ion s-a ridicat sus, în înaltul cerului, şi zboară de atunci peste păduri, peste cîmpuri, peste dealuri şi tot strigă: Cucu, Cucu şi Cucu. Da Cucu….nicăieri.
Nunta Ilenuței sau Povestea câinelui și lupului
Era odată un om și avea o fată de măritat cu numele Ilenuța. Și mai avea și un cîine bătrîn. Cîinile l-a alungat de la casă, că amu era bătrîn și nu putea face de serviciu ca în tinerețe, nu putea bate, nu putea alerga, nu putea lătra,așa că l-a alungat de lîngă casă. Cîinele unde a mers? A Citește mai departe →
LEGENDA RÂNDUNICII
Era odată un om bogat şi-avea el trei fete, da băieţi ca să-i pască vitele n-avea. Într-o zi s-a sfătuit el cu fetele ca să pască vitele cu rîndul şi aşa a îmbrăcat-o pe cea mai mare în straie bărbăteşti şi a trimis-o pe imaş cu cireada de vaci, cai, oi şi de ce mai avea gospodarul. Merge ea cît Citește mai departe →
Credințe, vrăji de Sfântul Andrei
Vrăji în noaptea de Sfântul Andrei Verigă și perie sub străchini Fetele iau două străchini, o verigă ș-o perie de uns. Sub o strachină, cu fundul în sus, pun veriga, sub alt peria. După ce se mută de câteva ori străchinile dintr-un loc în altul, o fată cată sub una din ele. Dacă acolo-i veriga, zice: M-oi mărita Citește mai departe →
Urături de Anul Nou
1. Urătură agrară 2. Urătură cântată de Sfântul Vasile 3. Malanca (urătură) 4. Urătură veche 5. Cu clopoțelul plugușorul 6. Urătură scurtă 7. Urătură scurtă 2 8. Urătură scurtă 3 9. Urătură scurtă 4 10 Urătură tradițională Vezi și alte urături de Anul Nou… Urătura agrară Bună seara la fereastră La copii și la nevastă, Bună seara tuturor Citește mai departe →
Legenda Sfântului Nicolae (Moș Nicolae)
Se spune că Sfântul Nicolae ar fi ajutat trei fete sărace să se mărite, aducându-le dar de zestre, noaptea, fără a fi văzut. Casa în care locuiau cele trei surori era săracă, astfel încât tatăl lor plănuia să-și vândă copilele, gândind că astfel se va pricopsi. Sfântul Nicolae a aflat despre nenorocirea ce urma să se se întâmple și a hotărât să ajute sărmanele fete.
El lăsa câte un săculeţ plin cu aur la poarta casei lor, astfel încât fiecare fată să aibă o zestre şi să se poată mărita. Când a venit rândul ultimei fete, tatăl ei a vrut să vadă cine le aducea săculeţele cu aur şi a stat de pază într-o noapte. Atunci, Sfântul Nicolae a lăsat săculeţul pe hornul casei, într-o şosetă care era pusă la uscat şi astfel a apărut tradiţia cadourilor puse în pantofi. Cei trei săculeţi cu aur au devenit simbolul Sfântului Nicolae, sub forma a trei bile de aur.
Sfântul Nicolae a venit şi în ajutorul marinarilor şi călătorilor. O altă legendă spune că într-o zi el se întorcea acasă pe mare, venind de la Ierusalim. S-a pornit o furtună puternică, iar Nicolae s-a rugat la Dumnezeu şi atunci furtuna s-a oprit brusc. Marinarii aflaţi pe corabie au considerat aceasta o minune, iar de atunci Sfântul Nicolae este şi protectorul marinarilor şi călătorilor.
Tradiții legate de Sfântul Nicolae (Moș Nicolae)
● Iarna, se spune in popor, ca incepe de Sfantul Nicolae, cand mosul isi scutura barba alba. Acesta o aduce pe pamant asezat pe un cal alb. Daca sfintul îsi face aparitia pe un cal alb, iarna va fi scurta iar daca vine pe un cal negru, iarna va fi de lunga durata:
● De ziua lui se fac vraji, farmece si preziceri despre cum va fi vremea in anul urmator; se pun crengute de pomi fructiferi in apa si daca acestea vor inflori de Anul Nou, se spune ca livezile vor avea rod bogat;
● Sfantul Nicolae este considerat protectorul marinarilor, al vaselor plecate in larg si al multor altor vitregiti ai sortii;
● Sfantul Nicolae mai este cunoscut si ca Mos Nicolae;
● Moș Nicolae este în mare parte asemanator lui Mos Craciun, ambii purtand straie rosii și oferind cadouri;
● Cea mai cunoscuta poveste despre el este cea legata de modul in care a ajutat trei fete harnice, dar sarace, sa se marite, punandu-le, noaptea, in sosete cate o punguta cu aur, drept zestre.
● La noi, in fiecare an, in seara de Mos Nicolae, copiii, isi pregatesc cu grija ghetutele si cizmulitele, le curata, le lustruiesc si le aseaza langa usa. Mos Nicolae vine pe la geamuri, noaptea, vede copiii care dorm si sunt cuminti si le lasa daruri – dulciuri sau fructe.
● Mos Nicolae, spre deosebire de Mos Craciun, nu se arata niciodata la vedere.
● Traditia spune ca Mosul aduce o data cu darurile si crengute argintii. Parintii isi avertizeaza copiii ca daca nu vor fi ascultatori, vor primi numai crengutele, de aici vine asocierea cu nuielusa.
● Sfântul Neculai aduce oblojire la bolile şi loviturile oamenilor, dar veghează şi asupra sănătăţii vitelor.
● Cu ocazia sărbătoririi Sfântului Nicolae, se fac slujbe de pomenire pentru oamenii ce şi-au aflat năpraznic moartea, pentru cei mâncaţi de lupi, înecaţi sau pierduţi fără urmă în lumea cea mare.
● Sfantul Nicolae este o prezenta foarte veche a poporului nostru, marcand un moment deosebit al anului, mult asteptat atat de copii, mai ales, dar si de adulti si reprezentand inceputul frumoaselor sarbatori de iarna.
Colinde de Crăciun
Colinde 1. A născut un fiu frumos 2. O, ce veste minunată 3. Adam când a greșit 4. Albina strângea din flori 5. Sculați boieri mari 6. Taci, fiuțule, nu plânge 7. Grîul, vinul și mirul 8. Judecata florilor 9. Gazda nu-i acasă 10. Stăpâna cei de casă Vezi și alte colinde Crăciun… Vezi și Tradiții de Crăciun, în ajun, în prima zi… Citește mai departe →
Tradiții de Crăciun, în ajun, în prima zi
Tradiții în timpul mesei din ajunul Crăciunului
O trăsătură specifică a acestei mese e abundența ei, precum și prezența necesară a unor bucate ritualice, numărul lor magic (3, 5, 7..). Dintre bucatele ritualice la mesele din ajunul sau prima zi a Crăciunului, prima zi a anului, la Botează sunt nelipsite pâinea ori colacii de grâu, coliva (grâu fiert), sarmalele, carnea de porc, fructele uscate. Sub fața de masă și pe jos se aștern paie sau fân.
Toate acestea au, după credința poporului, anumite simboluri magice: produsele alimentare numite mai sus semnifică belșug, saț, paiele – roadă de cereale în anul începător. Multe credințe de felul acesta au căpătat forme de ziceri populare.
De ajunul crăciunului, seara se mănâncă la masă cu toată familia- ca să șadă cloștele pe ouă.
Cine-i flămând în ajunul Crăciunului, n-are să aibă saț la mâncare tot anul.
Dacă mănânci îmblând în ziua întâi de Crăciun – distrug păsările grâul.
"Primul vizitator" În ajunul Crăciunului
În ziua de ajunul Crăciunului cine are vacă, capră, oi, cată dacă vine întâi în casă o parte bărbătească, atunci zice:
– Primul făt va fi bouț sau capra va face ied, oaia cârlan.
Sau și femeia de e gravidă și intră cineva de gen masculin, zice:
– Va fi băiat.
Vrăji ale fetelor mari
În ajunul Crăciunului, după ce au ajunat, fetele și băieții, cu câte două linguri în mână, ies la cornul casei de la răsărit și bat în cornuri, zicând:
– Din care parte s-or auzi câinii lătrând, din acei parte va veni mirele sau mireasa.
Alte tradiții de Crăciuni
De Crăciun, dimineața, gospodarul ia un pumn de grâu fiert și-l zvârle în pod. Copiii stau cu mâinile întinse să-l prindă.
Dacă strănuți în ajunul Crăciunului, ajungi până la anul.
Cine îmblă în ajunul Crăciunului pe drumuri, are să îmble tot anul.
Dacă te bați în ziua de ajun, au să-ți iasă buboaie pe trup.
De Crăciun nu se strigă la păsări "tiu-tiu-tiu", da "ouă, ouă".
De Crăciun femeile puneau grăunțe sub lăicer și-l rugau pe preot să șadă puțin – ca să șadă cloștele pe ouă, să nu răcească ouăle, să scoată pui mulți, câte grăunțe sunt sub lăicer.
Se spunea că vitele vorbesc în ajunul Crăciunului și în ziua întâi de Crăciun.
La ce te gândești în seara lui Crăciun, toate au să se împlinească în timpul anului și o să fie bine, că așa-i orânduit la nașterea lui Hristos.
LEGENDA SFÂNTULUI ARHANGHEL MIHAIL
Se spune din bătrâni că Mihail era un om simplu, căsătorit cu o preafrumoasă fată pe nume Stăncuţa. După nuntă, această fată a devenit o femeie foarte rea şi aprigă la mânie, o adevărată scorpie care sărea repede la ceartă şi îi facea zile fripte. În urma certurilor avute, chiar l-ar fi lăsat pe sărmanul om fără un ochi. Pentru chinurile îndurate de Mihail alături de femeia lui, Dumnezeu l-ar fi răsplătit, făcându-l sfânt.
Motivul pentru care se spune că moartea ar fi oarbă este chiar faptul că Mihail nu mai avea vederea întreagă.
O altă legendă spune că Sfântul Arhanghel Mihail ar avea o putere neasemuită asupra Soarelui şi Lunii iar atunci când necuratul cu diavolii săi le fură, el este singurul care le poate elibera. Puterea sa asupra lumii de sub pământ se întinde până la soţia lui Scaraoţchi, pe nume Mamarca. Aceasta ar încerca să aducă cel mai crâncen ger printre muritori, iar dacă nu ar fi Sfântul Arhanghel Mihail să îl mai domolească şi să îi dea drumul treptat pe pământ, tot ce este suflet ar sfârşi îngheţat pentru vecie.
Despre Sfantul Mihail se mai spune ca poarta cheile Raiului și este patronul țiganilor
În ziua de 8/21 noiembrie în care este sărbătorit acest sfânt se spune că este bine ca fiecare om să aprindă o lumânare, pentru că această lumânare ar fi lumina de veci pe lumea de dincolo, iar în sâmbăta de dinaintea acestei sărbători este bine să se facă pomană pentru cei adormiţi.